HOTĂRÂRE nr. 4 din 24 aprilie 2015 privind condiţiile generale pentru formarea profesională complementară de specializare şi pentru formarea continuă a unor competenţe specifice în profesia de psiholog cu drept de liberă practică
În temeiul dispoziţiilor art. 51 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare,
având în vedere propunerea Comisiei de lucru pentru elaborarea standardelor de formare profesională din data de 6 februarie 2015,
Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România hotărăşte:
Art. 1
(1)Formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică se realizează prin formarea profesională iniţială, formarea profesională complementară de specializare şi formarea profesională continuă pentru obţinerea şi dezvoltarea competenţelor profesionale specifice.
(2)Formarea profesională iniţială care asigură accesul în profesie pentru nivelul I de competenţă, psiholog practicant sub supervizare, se realizează numai în condiţiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog, cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, cu modificările ulterioare, respectiv prin studii universitare de licenţă acreditate în condiţiile legii.
(3)Formarea profesională complementară de specializare se realizează prin cursuri universitare de master de specializare, specializarea psihologie, avizate de către Colegiul Psihologilor din România într-o specialitate profesională, prin cursuri universitare de doctorat în psihologie ori prin cursuri de formare profesională complementară într-o specialitate profesională, organizate de către furnizori de formare profesională avizaţi de către Colegiul Psihologilor din România, în condiţiile art. 20 şi art. 52 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog, cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare. Formarea profesională complementară de specializare asigură accesul la nivelul al II-lea de competenţă, psiholog practicant autonom.
(4)Formarea profesională continuă se realizează prin cursuri deformare profesională continuă sau alte modalităţi de formare a unor competenţe profesionale specifice, avizate de către Colegiul Psihologilor din România, în condiţiile art. 52 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog, cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare.
(5)Pentru specialităţile consiliere psihologică şi psihoterapie, formarea profesională iniţială, formarea profesională complementară de specializare şi formarea profesională continuă se realizează în condiţiile Hotărârii Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 3/2010 pentru aprobarea Normelor privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică şi ale Dispoziţiei preşedintelui Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 8/2014 pentru aprobarea condiţiilor minime generale privind formarea profesională în specialităţile psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie pentru treapta de specializare psiholog practicant.
Art. 2
Formarea profesională complementară de specializare are o durată de minimum 2 ani, care corespunde unui număr de minimum 250 de ore/1 an de formare profesională de specializare, constituite din discipline care să acopere aria competenţelor profesionale aferente unei specialităţi, pentru nivelul al II-a de competenţă, psiholog practicant autonom, potrivit Standardelor de calitate în serviciile psihologice (SCSP) şi standardelor de formare profesională aferente fiecărei specialităţi şi fiecărei metode psihoterapeutice, avizate şi acceptate de către Colegiul Psihologilor din România.
Art. 3
Pentru obţinerea nivelului al II-lea de competenţă, psiholog practicant în regim autonom, într-o specialitate profesională, psihologul trebuie să facă dovada îndeplinirii, după caz, a uneia dintre următoarele condiţii de formare profesională complementară de specializare:
a)formare profesională complementară de specializare cu o durată de minimum 2 ani, căreia îi corespunde unui număr de minimum 250 de ore/1 an de formare profesională de specializare;
b)formare profesională complementară de specializare cu o durată de minimum 1 an, căreia îi corespunde un număr de 250 de ore de formare profesională de specializare, dacă psihologul a absolvit un curs universitar de master de specializare, specializarea psihologie, avizate de către Colegiul Psihologilor din România într-o specialitate profesională, sau un curs universitar de doctorat în psihologie, într-o altă specialitate decât cea pentru care solicită accesul la nivelul al II-a de competenţă.
Art. 4
(1)Pentru obţinerea nivelului al III-lea de competenţă, psiholog specialist, într-o specialitate profesională, psihologul trebuie să facă dovada îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii de formare profesională complementară de specializare:
a)formare profesională printr-un curs universitar de master de specializare în psihologie, avizat de către Colegiul Psihologilor din România, indiferent de specializarea profesională, sau formare profesională printr-un curs universitar de doctorat în psihologie;
b)formare profesională complementară de specializare cu o durată de minimum 2 ani, realizată printr-un curs universitar de master, specializarea psihologie, avizat într-o specialitate profesională, sau printr-un curs universitar de doctorat în psihologie sau printr-un curs de formare profesională complementară de specializare cu o durată minimă de 2 ani, care corespunde unui număr de minimum 250 de ore/1 an de formare profesională de specializare.
(2)Pentru obţinerea nivelului al III-lea de competenţă, psiholog specialist, psihologii aflaţi în situaţia prevăzută la art. 3 lit. b) trebuie să facă dovada completării formării profesionale complementare de specializare potrivit alin. (1) lit. b).
(3)Formarea profesională complementară şi continuă realizată pentru nivelul al II-lea de competenţă profesională rămâne valabilă şi pentru celelalte nivele de competenţă superioare, fără a mai fi necesară o reluare a acesteia.
Art. 5
Pentru obţinerea nivelului al IV-lea de competenţă, psiholog specialist, într-o specialitate profesională, psihologul trebuie să facă dovada îndeplinirii, după caz, a formării profesionale complementare de specializare, prin cursuri universitare de master de specializare, specializarea psihologie, avizate de către Colegiul Psihologilor din România, indiferent de specializarea profesională, sau prin cursuri universitare de doctorat în psihologie.
Art. 6
(1)Pentru trecerea la nivelele de competenţă II, III şi IV psihologul trebuie să facă şi dovada formării profesionale continue, confirmată anual printr-un număr de minimum 10 credite pentru fiecare specialitate profesională, în condiţiile stabilite de către Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România.
(2)Creditarea modalităţilor de formare profesională continuă se realizează pe baza principiului 1 (un) credit/1 (una) oră de formare profesională continuă, prin aplicarea unei formule de rotunjire pozitivă în cazul în care durata diferenţei până la o unitate este mai mică de 30 de minute, realizată de către persoane cu drept de supervizare profesională sau având titlul de doctor în psihologie.
Art. 7
(1)Prevederile prezentei hotărâri intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)Dispoziţiile prezentei hotărâri completează dispoziţiile SCSP şi se completează cu standardele de formare în specialitate, convenite/aprobate de către Colegiul Psihologilor din România în condiţiile art. 51 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog, cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, cu completările ulterioare, cu furnizorii de formare profesională avizaţi în condiţiile art. 52 alin. (1) din aceleaşi norme metodologice.
(3)Dispoziţiile contrare prevăzute în Hotărârea Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor privind accesul în profesia de psiholog cu drept de liberă practică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 şi 348 bis din 26 mai 2010, şi în Hotărârea Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România nr. 3/2010 pentru aprobarea Normelor privind formarea profesională a psihologilor cu drept de liberă practică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 şi 348 bis din 26 mai 2010, se abrogă de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
-****-

Preşedintele Comitetului director al Colegiului Psihologilor din România,

Mihai Aniţei

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 402 din data de 8 iunie 2015