Document embed

HOTĂRÂRE ARBITRALĂ nr. 2 din 16 iulie 2015 privind stabilirea criteriilor de repartizare a remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, a remuneraţiei cuvenite artiştilor interpreţi sau executanţi pentru retransmiterea prin cablu şi pentru dreptul de comunicare publică (ambiental/lucrativ) între organismele de gestiune colectivă ARAIEX, CREDIDAM şi UNART şi a comisionului datorat colectorului pentru domeniile: copie privată, comunicare publică - ambiental/lucrativ şi retransmitere prin cablu

Dosarul nr. 1/2015

Completul de arbitraj compus din:

- Ciobanu Mihail	- preşedinte
- Uliescu Marilena	- arbitru
- Ciubotă Cătălin-Ion	- arbitru
- Amzar Geta-Gabriela	- arbitru
- Romaşcanu Nicoleta Cristina	- arbitru

Pe rol se află cererea de arbitraj formulată de Asociaţia Română pentru Artişti Interpreţi sau Executanţi (denumită în continuare ARAIEX) şi de Uniunea Naţională a Artiştilor din România (denumită în continuare UNART), având drept obiect repartizarea remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, remuneraţiei cuvenite artiştilor interpreţi sau executanţi pentru retransmiterea prin cablu şi remuneraţiei cuvenite artiştilor interpreţi sau executanţi pentru dreptul de comunicare publică (ambiental/lucrativ) şi a comisionului datorat colectorului unic.

Cererea de arbitraj formulată de ARAIEX şi UNART are ca temei juridic dispoziţiile art. 131² alin. (3) lit. c) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, şi are ca obiect stabilirea modalităţii de repartizare, în cote procentuale, între organismele de gestiune colectivă ARAIEX, UNART şi CREDIDAM a remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, a remuneraţiei cuvenite artiştilor interpreţi sau executanţi pentru retransmiterea prin cablu şi pentru dreptul de comunicare publică (ambiental/lucrativ).

Arbitrajul s-a desfăşurat la termenele din data de 16 iunie 2015, 25 iunie 2015, 2 iulie 2015, 8 iulie 2015, 9 iulie 2015.

Dezbaterile pe fond au avut loc la data de 9 iulie 2015, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată.

Completul, având nevoie de timp pentru a delibera şi a da părţilor posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 15 iulie 2015 şi apoi la data de 16 iulie 2015.

Dezbaterile au avut loc la sediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), cu participarea tuturor arbitrilor ce fac parte din complet.

Având în vedere probele administrate, dezbaterile şi concluziile părţilor, completul de arbitri constată:

Constituirea completului de arbitraj a fost realizată cu respectarea prevederilor art. 131¹ alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, părţile fiind convocate pentru tragerea la sorţi în vederea desemnării arbitrilor.

Prin cererea de arbitraj, ARAIEX şi UNART au solicitat "partajarea remuneraţiilor datorate artiştilor interpreţi şi executanţi între organismele de gestiune colectivă beneficiare din sursa remuneraţie compensatorie pentru copia privată începând cu mai 2014 la zi, din sursa comunicare publică (ambiental/lucrativ) începând cu 10 iunie 2012 la zi şi din sursa retransmitere prin cablu începând cu data de 1 octombrie 2013 la zi şi stabilirea plafonului maxim al cheltuielilor ce acoperă costurile reale efectuate pentru colectarea remuneraţiei de 2% pentru copia privată, 6% pentru comunicarea publică şi de 3% pentru retransmiterea prin cablu".

La termenul din 16 iunie 2015 reprezentanţii ARAIEX şi UNART depun cererea arbitrală şi comunică un exemplar pârâtei CREDIDAM. Completul acordă termen pentru depunerea întâmpinării de către CREDIDAM pentru data de 25 iunie 2015.

La termenul din data de 25 iunie 2015 CREDIDAM depune întâmpinare, cerere reconvenţională, note de şedinţă pe repertoriu, înscrisuri şi practica judiciară, acestea fiind comunicate şi reclamantelor.

Prin întâmpinarea formulată, reprezentanţii CREDIDAM solicită suspendarea arbitrajului pentru "partajarea remuneraţiilor" aferente perioadei mai 2014-decembrie 2014 pentru sursa de colectare copie privată, având în vedere existenţa pe rolul Tribunalului Bucureşti a dosarelor nr. 25.602/3/2014 şi 18.445/3/2015 ce au ca obiect repartiţia remuneraţiilor pe sursa şi perioada menţionate în cererea de suspendare. Prin aceeaşi întâmpinare se invocă excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj astfel cum a fost întemeiată în drept şi precizată ulterior, având în vedere faptul că drepturile gestionate în privinţa cărora se cere repartizarea remuneraţiilor nu fac parte din categoria celor prevăzute de art. 123² din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi, în consecinţă, nu este obligatorie încheierea unui protocol privind repartiţia acestor remuneraţii. Se mai arată în susţinerea excepţiei că obiectul prezentului arbitraj, aşa cum a fost delimitat de reclamante, excedează competenţelor Corpului de arbitri de pe lângă ORDA, solicitându-se de fapt ieşirea din indiviziune/partajarea remuneraţiilor în cote procentuale, obiect ce are altă natură decât stabilirea criteriilor de partajare a remuneraţiilor. Pe fondul cauzei, se arată că propunerea criteriilor de partajare de către reclamante pe toate sursele de colectare este neîntemeiată, în acord cu practica arbitrală în domeniu şi cu prevederile legale.

Prin cererea reconvenţională, CREDIDAM a solicitat stabilirea criteriilor de repartizare şi cheltuielile privind acoperirea reală a costurilor de colectare ale organismului de gestiune colectivă colector pentru remuneraţia pentru copie privată pentru operele susceptibile de a fi reproduse prin înregistrări sonore sau audiovizuale pe orice tip de suport, cuvenită CREDIDAM, ARAIEX şi UNART, pentru perioada 1 mai 2014 la zi, pentru repartizarea remuneraţiei echitabile pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ, a celor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum şi a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, cuvenită CREDIDAM, ARAIEX şi UNART, pentru perioada 12 iunie 2012 la zi şi pentru repartizarea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu a fonogramelor de comerţ, a celor publicate în scop comercial şi a reproducerilor acestora, precum şi a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, cuvenită organismelor de gestiune colectivă, CREDIDAM, ARAIEX şi UNART, pentru perioada 1 octombrie 2013 la zi.

În ceea ce priveşte cheltuielile aferente acoperirii reale a costurilor organismului colector, CREDIDAM a solicitat stabilirea acestora la un procent de 2% pentru sursa copie privată, 12% pentru sursa comunicare publică şi 3% sursa retransmitere prin cablu.

Completul acordă termen pentru depunerea întâmpinării de către reclamantele-pârâte la data de 2 iulie 2015.

La termenul din data de 2 iulie 2015, reclamantele-pârâte ARAIEX şi UNART depun întâmpinare la cererea reconvenţională formulată de CREDIDAM, răspuns la întâmpinare şi un set de înscrisuri, acestea fiind comunicate tuturor părţilor. Prin întâmpinarea formulată, reclamantele-pârâte invocă excepţia inadmisibilităţii cererii de completare a titulaturii arbitrajului promovată de CREDIDAM prin cererea reconvenţională, iar în subsidiar solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată. Se stabileşte termen la data de 8 iulie 2015.

La termenul din data de 8 iulie 2015, reclamantele-pârâte depun întâmpinare la cererea CREDIDAM de completare a titulaturii obiectului prezentului arbitraj. Reprezentanţii CREDIDAM depun răspuns la întâmpinarea formulată de ARAIEX şi UNART cu privire la cererea reconvenţională formulată de pârâta reclamantă.

Completul dă cuvântul CREDIDAM pe cererea de suspendare a prezentului arbitraj.

CREDIDAM susţine în continuare cererea de suspendare a arbitrajului, având în vedere existenţa Dosarului nr. 25.602/3/2014 şi de asemenea existenţa Dosarului nr. 18.445/3/2015 aflate pe rolul instanţelor de judecată, ce are ca perioadă 1 mai 2014-31 decembrie 2014.

Reprezentatul ARAIEX susţine respingerea cererii motivând că cele două dosare nu au acelaşi obiect cu prezentul arbitraj, obiectul celor două dosare fiind doar pentru sursa copia privată, dosarul de arbitraj vizând trei surse. Arbitrajul este o procedură specială şi rapidă care se soluţionează cu celeritate, iar iniţiatoarea cererii de suspendare a formulat cerere reconvenţională privind cererea de arbitraj.

Reprezentatul UNART achiesează la concluziile puse de reprezentantul ARAIEX şi precizează că obiectul dosarelor aflate la instanţa de judecată vizează pretenţii, iar în prezentul arbitraj este vorba de ieşire din diviziune, perioadele care se au în vedere la instanţa de judecată fiind mai mici decât cele din prezentul arbitraj. Cererea ce face obiectul Dosarului nr. 18.445/3/2015 a fost introdusă în data de 19 mai 2015, iar cererea prezentului arbitraj a fost formulată în data de 12 mai 2015.

CREDIDAM precizează că dosarele vizează sursa de colectare copie privată aferentă perioadei mai 2014-decembrie 2014 şi până la această dată nu s-a făcut dovada de renunţare la cererea reconvenţională de către pârâte.

Completul, având în vedere susţinerile părţilor şi dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din noul Cod de procedură civilă, respinge cererea de suspendare, având în vedere că soluţionarea prezentei cauze nu depinde de soluţionarea dosarelor invocate prin cererea de suspendare.

Completul dă cuvântul reprezentanţilor CREDIDAM pe excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj formulate. CREDIDAM arată că temeiul invocat în demararea procedurii de arbitraj de către reclamante este art. 131² alin. (3) lit. c) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care face trimitere la art. 133 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi care reglementează partajarea drepturilor gestionate colectiv facultativ. CREDIDAM solicită admiterea excepţiilor şi depune note scrise cu privire la excepţia pusă în discuţie, note scrise care privesc şi aspectele de fond ale cauzei.

Reprezentatul UNART solicită respingerea excepţiei inadmisibilităţii invocate de CREDIDAM, având în vedere şi notele scrise cuprinse în întâmpinare şi răspuns la întâmpinare depuse la prezentul arbitraj.

Cu privire la cererea de decădere din dreptul de a mai depune probe, întemeiată pe neîndeplinirea dispoziţiilor art. 571 din noul Cod de procedură civilă, UNART solicită respingerea acestei cereri.

UNART apreciază că prin arbitraj se pot stabili cote procentuale care să revină fiecăruia din cele trei organisme implicate în arbitraj, având în vedere faptul că nu există o convenţie între cele trei organisme pentru partajarea remuneraţiilor. Totodată, menţionează că nu există prevederi în Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ori în Codul de procedură civilă care să interzică formularea unei astfel de cereri sau care să precizeze vreo limită cu privire la competenţa ori capacitatea Corpului de arbitri de pe lângă ORDA, dispoziţiile art. 133 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 nu reglementează vreo restrângere cu privire la partajarea procentuală a remuneraţiilor.

Faţă de inadmisibilitatea cererii invocată de CREDIDAM, reprezentantul ARAIEX menţionează faptul că, în conformitate cu prevederile art. 131² alin. (3) lit. c) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, organismele pot să ceară iniţierea arbitrajului în cazul în care nu convin la semnarea unui protocol. Solicită a fi respinsă cererea având în vedere modul în care a fost redactată cererea reconvenţională şi cererea de arbitraj, precizând că susţinerile pârâtei referitoare la imposibilitatea motivării cererii de arbitraj pe prevederile art. 131², art. 133 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, sunt contrazise şi de practica arbitrală a Corpului de arbitri de pe lângă ORDA, care se constituie pe cauze similare cu cea care face obiectul prezentului dosar.

Cu privire la excepţiile invocate de reclamantele-pârâte, acestea îşi menţin argumentele invocate prin notele scrise (întâmpinare) depuse în şedinţă.

CREDIDAM solicită să se respingă excepţiile, să se constate faptul că acest complet este învestit cu o cerere reconvenţională care are un obiect dedus arbitrajului şi care potrivit art. 574 din noul Cod de procedură civilă coroborat cu art. 210 alin. (1) din noul Cod de procedură civilă se va soluţiona odată cu cererea principală, deoarece în caz contrar ar avea ca efect o situaţie juridică de neconceput, respectiv pronunţarea a două hotărâri arbitrale pentru aceleaşi surse de colectare şi pentru aceeaşi perioadă. În opinia CREDIDAM se creează o confuzie în sensul că nu s-a solicitat completarea sau modificarea obiectului din cererea de arbitraj, ci s-a solicitat să se constate că arbitrii sunt învestiţi cu soluţionarea a două cereri care au obiectele prevăzute în acestea.

Cu privire la excepţia lipsei de interes invocate de ARAIEX, CREDIDAM apreciază că sunt chestiuni care vizează fondul cauzei şi se solicită respingerea excepţiei.

Cu privire la excepţiile invocate de părţi, respectiv excepţia inadmisibilităţii invocată de CREDIDAM, a inadmisibilităţii şi lipsei de interes pe aspectul completării titulaturii arbitrajului invocate de ARAIEX, aceste excepţii sunt unite cu fondul cauzei.

Cu privire la cererea de decădere argumentată de art. 571 din noul Cod de procedură civilă completul respinge această cerere, argumentând că art. 571 din noul Cod de procedură civilă vizează indicarea categoriilor de probe, şi nu anexarea odată cu depunerea cererii de arbitraj.

În ceea ce priveşte probele, reprezentantul ARAIEX solicită proba cu înscrisuri, dintre care o parte au fost depuse deja la dosarul cauzei şi alte înscrisuri care vizează, pe de o parte, argumentarea cererii de arbitraj şi, pe de altă parte, apărarea pe cererea reconvenţională.

Reprezentantul UNART susţine cele precizate de ARAIEX.

CREDIDAM solicită proba cu înscrisuri, reprezentând documentele depuse deja la dosar, precum şi alte înscrisuri depuse în contraprobă cu cele ce vor fi depuse de reclamante. Totodată, CREDIDAM apreciază faptul că, aflându-se într-o procedură specială, reclamantele trebuiau să aibă probele pregătite în şedinţă.

Completul încuviinţează proba cu înscrisuri solicitată de părţi, respinge cererea de suspendare a prezentului arbitraj formulată de CREDIDAM, respinge cererea de decădere din dreptul de a depune probe argumentată pe art. 571 din noul Cod de procedură civilă, uneşte cu fondul excepţiile inadmisibilităţii invocate de CREDIDAM şi a excepţiei inadmisibilităţii şi a lipsei de interes invocate de ARAIEX şi stabileşte următorul termen al arbitrajului pentru data de 9 iulie 2015.

La termenul din data de 9 iulie 2015, CREDIDAM depune un set de înscrisuri materializat în Opisul nr. 4 aflat la dosarul cauzei şi mandate pentru domnii Mihai Cernea şi Camara Ghedi pentru a participa şi a lua cuvântul la dezbaterile şedinţei. Reprezentantul UNART, domnul avocat Lovin Şerban, solicită rectificarea încheierii din 8 iulie 2015 în sensul că a fost pusă în discuţie prezenţa în sală a altor persoane decât cea a reprezentanţilor legali. Mai arată că s-a pus în discuţie ieşirea din indiviziune, şi nu "diviziune".

Completul dă cuvântul părţilor pe excepţii şi pe fondul cauzei.

Reprezentantul UNART, cu privire la excepţii, arată următoarele:

- hotărârea ce urmează a fi pronunţată ar trebui să constituie o viitoare practică de partajare a acestor remuneraţii;

- doreşte eliminarea arbitrariului, motiv pentru care a existat această propunere, respectiv cea a cotelor procentuale; faţă de această susţinere, completul întreabă reprezentantul UNART cum consideră că ar trebui să se stabilească aceste cote procentuale. UNART arată că în probele depuse de astăzi sunt detaliate aspecte ce ţin de repertoriile celor trei organisme, precum şi aspecte ce ţin de fluctuaţia numărului de membri al acestora, precum şi faptul că un număr însemnat de membri UNART sunt foşti membri CREDIDAM. Din 392 membri, 198 au fost membri veniţi de la CREDIDAM şi 194 membri noi.

- Cu privire la inadmisibilitatea cererii de arbitraj: UNART arată că nu a solicitat desemnarea unui colector unic şi nici stabilirea comisionului datorat colectorului unic, ci arată că pentru aceste solicitări temeiul legal este art. 131¹ alin. (2) lit. c) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

- Opinia UNART este aceea că, în cazul în care completul admite cererea principală, nu poate admite şi cererea reconvenţională, acestea excluzându-se reciproc.

ARAIEX, referindu-se la cererea reconvenţională, în speţă la criterii, arată că această cerere nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de noul Cod de procedură civilă din două motive: aceste criterii nu sunt pretenţii ale părţilor la cererea de arbitraj, cel mult acestea ar putea avea caracterul de complementaritate la criteriile din cererea principală. Pretenţiile din cererea reconvenţională formulată de CREDIDAM nu au caracter patrimonial spre deosebire de cele ale reclamatelor-pârâte. Pretenţia ARAIEX vine să soluţioneze o remuneraţie comună celor trei organisme de gestiune colectivă.

ARAIEX susţine cele două excepţii invocate prin întâmpinare:

- excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale a CREDIDAM;

- excepţia lipsei de interes a cererii reconvenţionale a CREDIDAM.

Pe aspectul remuneraţiilor solicitate se solicită analizarea cererii introductive. Pentru remuneraţiile aferente sursei copie privată s-a solicitat împărţirea în cote egale din următoarele considerente şi ţinându-se cont şi de faptul că remuneraţia pentru această sursă este una compensatorie:

- dispoziţiile Directivei 2001/29/CE;

- textul Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 107² [alin. 2 lit. d)].

Pentru comunicarea publică ambientală:

- În condiţiile în care pentru această sursă nu sunt furnizate de către utilizatori play-listuri şi rapoarte care să reflecte utilizarea reală a repertoriilor celor trei organisme, textul de lege aplicabil în acest caz este cel al art. 106⁵ din legea-cadru, respectiv principiul echităţii.

Pentru retransmitere prin cablu:

- această utilizare depinde de public;

- pentru aplicarea criteriului utilizării reale ar fi necesar ca utilizatorii să comunice play-listuri şi rapoarte, dar, cum acest lucru nu se întâmplă, textul de lege aplicabil în acest caz este cel al art. 123¹ din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv principiul echităţii.

Pentru această sursă ARAIEX propune un alt criteriu de repartiţie, respectiv acela al audienţei posturilor TV retransmise prin cablu.

Pentru considerentele menţionate, ARAIEX a indicat cotele procentuale din cererea principală.

CREDIDAM solicită să fie avute în vedere toate argumentele depuse în scris în acest dosar arbitral. Cu privire la excepţii solicită să fie admise cele invocate de CREDIDAM, respinse cele invocate de ARAIEX şi UNART în raport cu argumentele invocate în scris prin înscrisurile depuse la dosar.

Pe fondul cauzei, CREDIDAM face o prezentare, depunând note scrise sub formă slide. Notele scrise (slide-uri) sunt comunicate reclamantelor-pârâte, completului arbitral şi SGCA. Mai arată că singurul organism care a depus repertoriul la dosarul cauzei este CREDIDAM.

Criteriile propuse de CREDIDAM şi practica arbitrală pentru fiecare sursă supusă arbitrajului sunt prezentate în slide-urile menţionate anterior şi înregistrate la SGCA cu nr. 232/09/07/2015.

Faţă de cele prezentate în slide-urile menţionate anterior de către CREDIDAM, reprezentantul ARAIEX arată următoarele:

- încalcă principiul autonomiei de voinţă instituit de Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

- efectuarea repartiţiei pentru sursa copie privată nu se poate face pe criteriul invocat de CREDIDAM, respectiv studiul de piaţă, ci conform dispoziţiilor legale invocate de ARAIEX anterior, respectiv art. 107² din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

- criteriile prevăzute de statute;

- probele depuse de CREDIDAM la dosar, respectiv play-listurile invocate de CREDIDAM pentru stabilirea ponderilor sunt menite a vicia probele depuse în vederea soluţionării prezentei cauze. Raportat la acest aspect şi faţă de probele invocate de CREDIDAM (play-listurile şi liste de membri), de observat este faptul că pentru membrii ARAIEX şi UNART ce au fost membri ai CREDIDAM se evidenţiază o pondere a utilizării (foarte mică), iar pentru membrii ce nu au fost membri CREDIDAM ponderea utilizării este zero;

- sistemul de repartiţie bazat pe studiu nu este un criteriu, ci o estimare a utilizării.

Referitor la numărul de membri ARAIEX, acesta este în integralitatea lui utilizat. În soluţionarea prezentei cauze nu este relevant numărul de membri deoarece, chiar dacă un organism de gestiune colectivă are mai mulţi membri decât altul/altele şi în mod evident gestionează un repertoriu mai mare, în condiţiile în care acel repertoriu nu este utilizat, proporţiile ce urmează a fi stabilite nu pot avea în vedere numărul de membri ai organismelor de gestiune colectivă din domeniul artiştilor interpreţi şi executanţi.

Completul pune în vedere părţilor ca, până la data de 13 iulie 2015, ora 10,00, să depună concluzii scrise şi amână pronunţarea pentru data de 15 iulie 2015.

În data de 15 iulie 2015, având nevoie de timp pentru deliberare, completul amână pronunţarea în data de 16 iulie 2015.

Analizând actele şi lucrările dosarului, completul arbitral constată:

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj, invocată de pârâta-reclamantă CREDIDAM, fundamentată pe lipsa incidenţei în cauză a dispoziţiilor art. 133 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât suntem în domeniul gestiunii colective obligatorii (prevăzută de art. 123¹ din lege), completul o va respinge ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Deşi prevederile art. 133 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, fac referire la domeniile gestionate potrivit art. 123², respectiv la sursele de gestiune facultativă, Completul constată că nu există nicio restrângere cu privire la aplicarea art. 133 şi asupra domeniului de gestiune obligatorie, în situaţia în care există mai multe organisme de gestiune colectivă, care au şi solicitat, prin cererile lor, arbitraj în prezenta cauză.

Mai mult decât atât, astfel cum a arătat însăşi pârâta-reclamantă în susţinerea excepţiei sale, procedura de arbitraj este o procedură facultativă, părţile consimţind sau nu să apeleze la aceasta.

Dată fiind împrejurarea că atât reclamanta-pârâtă, cât şi pârâta-reclamantă au solicitat soluţionarea cauzei în arbitraj, CREDIDAM a arătat că este de acord cu soluţionarea cererii de arbitraj formulată de reclamantele-pârâte ARAIEX şi UNART, împrejurarea că părţile au înţeles chiar să achite jumătate din cheltuielile de arbitraj (onorariile arbitrilor) şi, mai mult decât atât, împrejurarea că s-a formulat cerere reconvenţională la cererea iniţială de arbitraj, în mod evident, prezenta cerere de arbitraj, întemeiată pe dispoziţiile art. 133 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, poate face obiectul arbitrajului.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâta-reclamantă CREDIDAM, fundamentată pe faptul că reclamantele-pârâte ARAIEX şi UNART solicită prin cererea de arbitraj repartizarea/partajarea între părţi a unor cote procentuale din remuneraţiile comune supuse arbitrajului şi nu stabilirea unor criterii pe baza cărora să se facă ulterior repartizarea acestor remuneraţii, completul o apreciază ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:

Din cererea de arbitraj, astfel cum a fost formulată şi precizată de reclamantele-pârâte ARAIEX şi UNART, precum şi din concluziile scrise depuse de acestea la data de 13 iulie 2015, completul constată că reclamantele-pârâte şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 133 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, acestea apreciind că "nu există nicio restrângere cu privire la aplicarea acestui articol şi asupra domeniului de gestiune colectivă obligatorie."

Dată fiind aprecierea reclamantelor şi luând în considerare principiul disponibilităţii, Completul constată că este limitat să judece cererea de arbitraj în raport cu rigorile art. 133 alin. (2) pct. 5 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede că:

"La expirarea termenului de 30 de zile prevăzut la alin. (3), oricare dintre organismele de gestiune colectivă poate solicita Oficiului Român pentru Drepturile de Autor iniţierea procedurii de arbitraj efectuate de către arbitri pentru stabilirea criteriilor privind repartizarea remuneraţiei între categoriile de beneficiari. Procedura de arbitraj, precum şi etapele ulterioare sunt cele prevăzute la art. 131² alin. (3)-(9)."

Din coroborarea acestor dispoziţii cu art. 3 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, care prevede că:

"Atribuţiile corpului de arbitri sunt cele prevăzute de Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe", rezultă fără echivoc că prezentul complet poate stabili doar criteriile privind repartizarea remuneraţiei şi stabilirea comisionului datorat colectorului unic.

În raport cu aceste considerente, completul admite excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj privind repartizarea/partajarea între părţi a remuneraţiilor prin stabilirea unor cote procentuale.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale formulate de reclamantele-pârâte ARAIEX şi UNART, fundamentată pe teza că "cererea de partaj formulată de către ARAIEX şi UNART soluţionează definitiv întinderea drepturilor cuvenite părţilor din arbitraj, în timp ce Cererea reconvenţională a CREDIDAM vizează stabilirea unor criterii de repartizare, pe baza cărora ulterior să se determine întinderea drepturilor cuvenite părţilor din arbitraj," completul urmează a o respinge ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 574 NCPC: "Dacă pârâtul are pretenţii împotriva reclamantului, derivând din acelaşi raport juridic, el poate face cerere reconvenţională." Tot astfel, art. 209 NCPC prevede că: "Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenţii derivând din acelaşi raport juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvenţională".

Verificând cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă CREDIDAM, completul constată că obiectul acesteia vizează stabilirea criteriilor de repartizare a remuneraţiilor derivând din aceleaşi surse de colectare pentru care reclamantele-pârâte solicită partajarea şi acoperirea reală a costurilor de colectare ale organismului colector şi pentru aceleaşi perioade, derivând din acelaşi raport juridic.

Ca atare, completul apreciază că cererea reconvenţională îndeplineşte rigorile art. 209 şi 574 NCPC, astfel încât respinge excepţia inadmisibilităţii ca neîntemeiată.

Cu privire la excepţia lipsei de interes în formularea cererii reconvenţionale, invocată de reclamantele-pârâte ARAIEX şi UNART şi fundamentată pe faptul că "odată cu pronunţarea hotărârii de partajare a remuneraţiilor" cererea reconvenţională rămâne fără obiect, completul o va respinge ca neîntemeiată, ca o consecinţă directă a admiterii excepţiei inadmisibilităţii repartizării în cote procentuale a remuneraţiilor invocate de pârâta-reclamantă CREDIDAM.

Cu privire la excepţiile inadmisibilităţii şi a lipsei de interes a cererii formulate de pârâta-reclamantă CREDIDAM de schimbare a titulaturii obiectului arbitrajului, invocate de reclamantele-pârâte ARAIEX şi UNART, completul, reţinând precizările pârâtei-reclamante CREDIDAM prin completările la notele scrise depuse la 13 iulie 2015, în sensul că solicitarea de completare a titulaturii arbitrajului reprezintă o chestiune administrativă şi nu un act procedural în sensul dispoziţiilor codului de procedură civilă, urmează să respingă cele două excepţii ca fiind rămase fără obiect.

I. Cu privire la fondul cauzei:

Completul trebuie să stabilească obiectul prezentului arbitraj, în funcţie de cererile şi susţinerile părţilor formulate în cursul prezentei proceduri. Prin cererea introductivă, ARAIEX şi UNART au solicitat "iniţierea procedurii de arbitraj pentru remuneraţia compensatorie pentru copia privată, remuneraţia cuvenită artiştilor interpreţi sau executanţi pentru retransmiterea prin cablu şi remuneraţia cuvenită artiştilor interpreţi sau executanţi pentru dreptul de comunicare publică (ambiental/lucrativ), având în vedere faptul că organismele de gestiune colectivă beneficiare (ARAIEX, CREDIDAM şi UNART) nu au putut conveni prin negociere la încheierea unui protocol de repartizare a remuneraţiilor şi de stabilire a comisionului datorat colectorului unic".

Ulterior, prin completarea cererii de arbitraj, reclamantele-pârâte au solicitat "partajarea remuneraţiilor" între cele trei organisme de gestiune colectivă, astfel:

a) pentru sursa "copie privată" şi pentru perioada mai 2014-la zi, aplicarea sistemului parităţii, bazat pe principiul echităţii, deci repartizarea remuneraţiilor în părţi egale, indicând şi un procent (33,3%). În ceea ce priveşte remuneraţia ce se cuvine colectorului unic, reclamantele-pârâte apreciază că aceasta ar trebui să fie de 2% din sumele colectate pentru această sursă;

b) pentru sursa "comunicare publică" (ambiental/lucrativ) şi pentru perioada 10 iunie 2012-la zi, aplicarea sistemului parităţii, bazat pe principiul echităţii, deci repartizarea remuneraţiilor în părţi egale, indicând acelaşi procent (33,3%). În ceea ce priveşte remuneraţia ce se cuvine colectorului unic, reclamantele-pârâte apreciază că aceasta ar trebui să fie de 6% din sumele colectate pentru această sursă;

c) pentru sursa "retransmitere prin cablu" şi pentru perioada 1 octombrie 2013-la zi, aplicarea principiului audienţei, prin gruparea posturilor tv în costuri de repartiţie, indicându-se valori procentuale ce au făcut obiectul unei propuneri de protocol anterioară iniţierii procedurii de arbitraj (ARAIEX 20%, CREDIDAM 60% şi UNART 20%). În ceea ce priveşte remuneraţia ce se cuvine colectorului unic, reclamantele-pârâte apreciază că aceasta ar trebui să fie de 3% din sumele colectate pentru această sursă.

Prin cererea reconvenţională formulată de CREDIDAM s-a solicitat stabilirea criteriilor de repartizare a remuneraţiilor şi cheltuielile privind acoperirea reală a costurilor de colectare ale organismului de gestiune colectivă colector pentru:

a) sursa "copie privată" pentru perioada 1 mai 2014-la zi (ultima lună pentru care remuneraţiile compensatorii pentru copia privată colectate de UPFR au fost virate în contul unic), propunând aplicarea criteriului proporţiei copierii repertoriului gestionat de fiecare din organismele de gestiune colectivă pentru operele susceptibile de a fi reproduse prin înregistrări sonore sau audiovizuale pe orice tip de suport, ce revin artiştilor interpreţi ori executanţi din remuneraţia compensatorie pentru copia privată, pentru sursele de colectare (radio, TV) şi criteriul proporţiei repertoriilor gestionate (internet, mediu privat, în magazine de specialitate şi alte surse). În ceea ce priveşte remuneraţia ce se cuvine colectorului unic, pârâta-reclamantă apreciază că aceasta ar trebui să fie de 2% din sumele colectate pentru această sursă;

b) sursa "comunicare publică" pentru perioada 12 iunie 2012-la zi (ultima lună pentru care remuneraţiile pentru comunicarea publică au fost încasate, raportat la termenul scadent din metodologie), propunând aplicarea criteriului utilizării reale a repertoriilor celor trei organisme de gestiune colectivă, în baza play-listurilor comunicate de utilizatori. În ceea ce priveşte remuneraţia ce se cuvine colectorului unic, pârâta-reclamantă apreciază că aceasta ar trebui să fie de 12% din sumele colectate pentru această sursă;

c) sursa "retransmitere prin cablu" pentru perioada 1 octombrie 2013-la zi (ultima lună pentru care remuneraţiile pentru comunicarea publică au fost încasate, raportat la termenul scadent din metodologie), propunând aplicarea criteriului utilizării reale a fonogramelor şi prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, repertorii radiodifuzate în cadrul programelor TV, retransmise prin cablu, pentru perioada dedusă arbitrajului. În ceea ce priveşte remuneraţia ce se cuvine colectorului unic, pârâta-reclamantă apreciază că aceasta ar trebui să fie de 3% din sumele colectate pentru această sursă.

Prin urmare, din analizarea acestor solicitări ale părţilor şi având în vedere modul de soluţionare a excepţiilor invocate, completul constată că este învestit cu o cerere de arbitraj ce priveşte stabilirea unor criterii de repartizare a remuneraţiilor pentru cele trei surse de colectare, iar pentru stabilirea acestor criterii părţile din prezenta procedură au propus diverse modalităţi de repartiţie, argumentându-şi susţinerile cu probele administrate în prezenta cauză. Prin urmare, indiferent de forma care au îmbrăcat-o cererile părţilor depuse în prezenta procedură, completul constată că acestea îndeplinesc toate condiţiile de fond pentru a se da eficienţă prezentei proceduri, întemeiată pe prevederile art. 131² alin. (3) lit. c) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, atât cererea introductivă de arbitraj, cât şi cererea reconvenţională cuprind aspecte ce privesc perioada pentru care se solicită aplicarea criteriilor de repartiţie a remuneraţiilor, sursele de colectare asupra cărora se vor aplica aceste criterii şi propuneri privind determinarea modului de repartiţie a remuneraţiilor între cele trei organisme de gestiune colectivă ce sunt părţi în prezenta procedură.

Pe cale de consecinţă, completul va aprecia asupra stabilirii criteriilor de repartizare, pentru fiecare sursă de colectare în parte, urmând ca, pe baza acestor criterii, ulterior, organismele de gestiune colectivă implicate să determine remuneraţiile ce se cuvin fiecăruia. Prin urmare:

A. pentru sursa "copie privată" criteriile de repartizare se vor stabili pentru perioada 1 mai 2014- la zi (ultima lună pentru care remuneraţiile compensatorii pentru copia privată colectate de UPFR au fost virate în contul unic), având în vedere şi cele ce au fost dispuse de complet cu ocazia soluţionării cererilor şi excepţiilor invocate de părţi în prezenta procedură. În ceea ce priveşte criteriile propuse de părţi pentru această sursă de colectare, completul reţine că reclamantele-pârâte au solicitat aplicarea sistemului parităţii, bazat pe principiul echităţii, deci repartizarea remuneraţiilor în părţi egale între organismele de gestiune colectivă, iar pârâta-reclamantă a propus aplicarea criteriului proporţiei copierii repertoriului gestionat de fiecare dintre organismele de gestiune colectivă şi a criteriului proporţiei repertoriului gestionat în domeniile în care nu se poate identifica utilizarea reală.

Având în vedere probele administrate în cauză, precum şi susţinerile părţilor, completul apreciază că pentru stabilirea unor criterii pentru renumeraţia compensatorie pentru copie privată trebuie făcute aprecieri asupra tipului de utilizare. Astfel, copia privată este reproducerea în scop de folosinţă personală sau pentru cercul unei familii, iar în aceste condiţii este imposibil de determinat o pondere a utilizării reale. Dacă pentru alte surse (comunicare publică, retransmitere prin cablu, de exemplu) există criterii obiective pentru întocmirea unor studii de piaţă care pot oferi o situaţie relevantă a utilizării reale, în cazul copiei private, datorită multitudinii de factori ce nu pot fi cuantificaţi, nu se poate fundamenta un studiu convingător în ceea ce priveşte această utilizare, rezultatele putând varia în funcţie de eşantioanele analizate. Mai mult, studiul de piaţă depus la dosar nu a fost agreat de părţile din arbitraj, motiv în plus pentru complet de a nu ţine cont de concluziile acestuia în stabilirea criteriilor. Completul apreciază, având în vedere natura utilizării, că se impune a da preferinţă criteriului proporţiei repertoriilor gestionate de fiecare organism de gestiune. Acest criteriu dă eficienţă cel mai bine caracterului compensator al remuneraţiei aferente copiei private şi ar simplifica procedura de repartizare a remuneraţiei între organisme. Se dă în acest fel curs unei corecte distribuiri a remuneraţiei compensatorii. De asemenea, acest criteriu generează costuri de repartizare mai scăzute.

În conformitate cu practica arbitrală în domeniu, completul constată că pentru această sursă de colectare - copia privată - având în vedere natura utilizării, s-a dat eficienţă principiului proporţionalităţii repertoriilor gestionate de organismele de gestiune colectivă.

Completul înţelege să dea eficienţă criteriului proporţiei repertorului gestionat pornind de la regimul juridic al copiei private, reglementat de art. 34 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în capitolul VI dedicat limitelor exercitării dreptului de autor, precum şi de la necesitatea respectării drepturilor titularilor, în speţă artiştii interpreţi sau executanţi, al căror repertoriu este susceptibil de a fi reprodus prin realizarea de copii private, reproducere generatoare de remuneraţie compensatorie. În acest sens este şi practica arbitrală invocată de pârâta-reclamantă, respectiv Hotărârea arbitrală nr. 1 din 27 mai 2015, publicată prin Decizia ORDA nr. 58/2015, care, pentru o altă categorie de titulari de drepturi (producătorii de fonograme), dar pentru aceeaşi sursă de colectare copie privată, a evidenţiat ca modalitate de repartizare criteriul proporţiei repertoriului gestionat de fiecare din organismele de gestiune colectivă.

În stabilirea criteriului proporţiei repertoriului gestionat, ca singurul în măsură să evidenţieze caracterul compensatoriu al remuneraţiei în prezenta cauză, s-au avut în vedere şi criticile reclamantelor-pârâte cu privire la modul în care pârâta-reclamantă a "prezumat" o utilizare reală a repertoriilor prin studiul de piaţă efectuat (reguli proprii, neluarea în considerare a tuturor repertoriilor, repertorii incomplete etc.). Pentru aceste considerente, ARAIEX şi UNART au solicitat înlăturarea acestei probe ca fiind "pro parte, viciată şi nerelevantă", susţinând că utilizarea reală a repertoriului în domeniul copie privată nu poate fi şi nici nu a fost comensurată cu certitudine.

Este evident şi faptul că nu pot fi aplicate în această cauză dispoziţiile art. 107², invocate de reclamantele-pârâte, ca principiu de repartizare a remuneraţiilor compensatorii pentru copia privată între organismele care gestionează drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi.

În ceea ce priveşte comisionul ce se cuvine colectorului unic, completul constată că pentru această sursă de colectare colector unic este desemnat Uniunea Producătorilor de Fonograme din România. În acest sens, cheltuielile de repartiţie ce se cuvin acestui organism sunt deja stabilite prin Protocolul publicat prin Decizia ORDA nr. 77/2009. Mai mult decât atât, completul nici nu se poate pronunţa asupra unui comision ce sar cuveni unui terţ ce nu este parte în prezenta procedură. Având în vedere aceste aspecte, completul va respinge cererea de stabilire a cheltuielilor reale de repartiţie ce se cuvin colectorului unic pentru sursa de colectare copie privată.

B. pentru sursa "comunicare publică" criteriile generale de repartiţie se vor stabili pentru perioada 12 iunie 2012-la zi (ultima lună pentru care remuneraţiile pentru comunicarea publică au fost încasate, raportat la termenul scadent din metodologie). În ceea ce priveşte criteriile propuse de părţi pentru această sursă de colectare, completul reţine că reclamantele-pârâte au solicitat aplicarea sistemului parităţii, bazat pe principiul echităţii, deci repartizarea remuneraţiilor în părţi egale între organismele de gestiune colectivă, iar pârâta-reclamantă a propus aplicarea criteriului utilizării reale a repertoriilor celor trei organisme de gestiune colectivă, în baza play-listurilor comunicate de utilizatori.

În acest caz este evident faptul că soluţia propusă de reclamantele-pârâte în ceea ce priveşte aplicarea sistemului parităţii nu are niciun fundament legal sau de echitate. Remuneraţiile ce se colectează pentru această sursă au la bază fie play-listurile transmise de utilizatori către organismele de gestiune colectivă (posturi de radio sau posturi TV comunicate public în locaţiile destinate publicului), fie alte informaţii indicate de utilizatori. Mai mult decât atât, şi legea acordă preferinţă principiului utilizării reale, atunci când această utilizare poate fi stabilită - art. 134 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere aceste aspecte, completul va stabili ca pentru această sursă de colectare să se aplice principiul utilizării reale a repertoriului gestionat de fiecare organism de gestiune colectivă, utilizare reală ce va fi stabilită în funcţie de play-listurile transmise de utilizatori pentru această sursă de colectare, astfel:

B.1. pentru sursa de colectare radio: criteriul proporţiei utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART şi CREDIDAM, aşa cum utilizările sunt menţionate în play-listurile comunicate de organismele de radio, pentru posturile de radio utilizate în locaţiile lor de către utilizatorii plătitori;

B.2. pentru sursa de colectare TV: criteriul proporţiei utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART şi CREDIDAM, aşa cum utilizările sunt menţionate în play-listurile comunicate de organismele de televiziune, pentru posturile de televiziune utilizate în locaţiile lor de către utilizatorii plătitori;

B.3. pentru alte surse indicate de utilizatorii plătitori: criteriul proporţiei utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART şi CREDIDAM, dacă acesta este cunoscut pe bază de playlist. Completul apreciază că, în subsidiar, dacă principiul utilizării reale pentru această sursă nu poate fi aplicat în funcţie de situaţia concretă, se impune aplicarea principiului proporţionalităţii repertoriilor gestionate de fiecare organism de gestiune colectivă.

În ceea ce priveşte comisionul ce se cuvine colectorului unic, CREDIDAM, având în vedere complexitatea activităţilor depuse pentru colectarea remuneraţiilor aferente acestei surse, completul apreciază că un procent de 9% ar acoperi aceste cheltuieli.

C. pentru sursa "retransmitere prin cablu" criteriile generale de repartiţie se vor stabili pentru perioada 1 octombrie 2013-la zi (ultima lună pentru care remuneraţiile pentru comunicarea publică au fost încasate, raportat la termenul scadent din metodologie). În ceea ce priveşte criteriile propuse de părţi pentru această sursă de colectare, completul reţine că reclamantele-pârâte au solicitat aplicarea principiului audienţei, prin gruparea posturilor TV în costuri de repartiţie, iar pârâta-reclamantă a propus aplicarea criteriului utilizării reale a fonogramelor şi prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual, repertorii radiodifuzate în cadrul programelor TV, retransmise prin cablu, pentru perioada dedusă arbitrajului.

Şi cu privire la această sursă de colectare, completul apreciază că este preferabilă aplicarea principiului utilizării reale a repertoriilor radiodifuzate în cadrul programelor TV retransmise prin cablu. În cazul utilizării prin retransmitere cablu, utilizarea reală poate fi stabilită cu un grad ridicat de certitudine, având în vedere faptul că utilizatorii sunt obligaţi să transmită organismului de gestiune colectivă play-listuri cuprinzând utilizarea operelor protejate. Criteriul propus de reclamantele-pârâte, şi anume gruparea posturilor TV în costuri de repartiţie, presupune o îngreunare a procesului de repartiţie, având în vedere fluctuaţia valorii audienţei. Astfel, pentru a realiza repartiţia conform acestui criteriu ar trebui realizate periodic sondaje privind audienţa fiecărui post de televiziune şi, implicit, modificarea componentei costurilor de repartiţie. Mai mult decât atât, audienţa nici nu este relevantă pentru sursa de colectare ce face obiectul prezentului litigiu, având în vedere că aceasta se calculează pentru întreaga emisie a postului respectiv, şi nu pentru anumite opere radiodifuzate. Prin urmare, criteriul utilizării reale, criteriu preferat şi de legiuitor atunci când poate fi aplicat, se impune a fi luat în considerare şi în cazul acestei surse de colectare.

În ceea ce priveşte comisionul ce se cuvine colectorului unic, CREDIDAM, având în vedere natura şi specificul activităţilor depuse pentru colectarea remuneraţiilor aferente acestei surse, completul apreciază că un procent de 3% ar acoperi cheltuielile de colectare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

Completul arbitral

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj, invocată de pârâta-reclamantă CREDIDAM, privind inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 133 din Legea nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în domeniul gestiunii colective obligatorii.

Admite excepţia inadmisibilităţii cererii de arbitraj, invocată de pârâta-reclamantă CREDIDAM, privind partajarea în cote procentuale a remuneraţiilor.

Respinge excepţiile inadmisibilităţii cererii reconvenţionale şi a lipsei de interes în formularea acesteia, invocate de reclamantele-pârâte ARAIEX şi UNART.

Respinge excepţia inadmisibilităţii şi a lipsei de interes a cererii de schimbare a titulaturii arbitrajului invocate de reclamantele-pârâte ARAIEX şi UNART, ca fiind rămase fără obiect.

Admite în parte cererea de arbitraj a reclamantelor-pârâte ARAIEX şi UNART.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâta-reclamantă CREDIDAM.

Stabileşte următoarele criterii de repartizare între organismele de gestiune colectivă ARAIEX, UNART şi CREDIDAM a remuneraţiilor cuvenite artiştilor interpreţi sau executanţi pe care îi reprezintă:

A. Repartizarea remuneraţiei compensatorii pentru copia privată colectate în perioada 1 mai 2014 - la zi: criteriul proporţiei repertoriilor gestionate de organismele de gestiune colectivă ARAIEX, UNART şi CREDIDAM.

B. Repartizarea remuneraţiei echitabile pentru comunicare publică colectată în perioada 12 iunie 2012 - la zi:

B.1. Pentru sursa de colectare radio: criteriul proporţiei utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART şi CREDIDAM, astfel cum utilizările sunt menţionate în play-listurile comunicate de organismele de radio, pentru posturile de radio utilizate în locaţiile lor de către utilizatorii plătitori;

B.2. Pentru sursa de colectare TV: criteriul proporţiei utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART şi CREDIDAM, astfel cum utilizările sunt menţionate în play-listurile comunicate de organismele de televiziune, pentru posturile de televiziune utilizate în locaţiile lor de către utilizatorii plătitori;

B.3. Pentru alte surse indicate de utilizatorii plătitori: criteriul proporţiei utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART şi CREDIDAM, dacă acesta este cunoscut pe bază de play-listuri. Pentru situaţiile în care nu poate fi determinată proporţia utilizării repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART şi CREDIDAM pe bază de playlisturi se va aplica criteriul proporţiei repertoriilor gestionate de fiecare dintre cele trei organisme de gestiune colectivă.

Stabileşte un plafon maxim de 9% al comisionului cuvenit organismului de gestiune colector pentru cheltuielile privind acoperirea reală a costurilor de colectare a remuneraţiei echitabile pentru comunicarea publică.

C. Repartizarea remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu colectate în perioada 1 octombrie 2013 - la zi: criteriul proporţiei utilizării reale a repertoriilor organismelor de gestiune colectivă ARAIEX, UNART şi CREDIDAM, aşa cum utilizările sunt menţionate în play-listurile comunicate de organismele de televiziune pentru posturile de televiziune retransmise prin cablu.

Stabileşte un plafon maxim de 3% al comisionului cuvenit organismului de gestiune colector pentru cheltuielile privind acoperirea reală a costurilor de colectare a remuneraţiei pentru retransmiterea prin cablu.

Respinge celelalte capete de cerere.

Compensează cheltuielile de judecată.

Ciobanu Mihail	- preşedinte
Uliescu Marilena	- arbitru
Ciubotă Cătălin-Ion	- arbitru
Amzar Geta-Gabriela	- arbitru
Romaşcanu Nicoleta Cristina	- arbitru

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 581 din data de 3 august 2015