HOTĂRÂRE nr. 4 din 3 februarie 2015 privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Spre o economie circulară: un program "deşeuri zero" pentru Europa COM (2014) 398
În temeiul prevederilor art. 67 şi 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 40 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 11/2011 privind procedura de lucru şi mecanismul decizional pentru exercitarea controlului parlamentar asupra proiectelor de acte legislative ale Uniunii Europene, în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale,
Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Luând în considerare Proiectul de opinie nr. 4c-19/406, adoptat de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 10 decembrie 2014,
A)Camera Deputaţilor constată că documentul abordează o prioritate economică şi de mediu pentru Uniune, şi anume tranziţia spre sistemele bazate pe economia circulară care păstrează valoarea adăugată în produse cât mai mult timp posibil şi elimină deşeurile. Acestea menţin resursele în cadrul economiei în cazul în care un produs a ajuns la sfârşitul duratei sale de viaţă, astfel încât resursele să poată fi utilizate iar şi iar, într-o manieră productivă, şi astfel să creeze în continuare valoare. Analiza acestui proces socioeconomic este o prioritate pentru Uniunea Europeană şi pentru România.
B)Camera Deputaţilor salută consacrarea şi întărirea conceptului de economie circulară şi a principiului urmăririi ţintei de "deşeuri zero" în politicile de mediu ale Uniunii Europene, aşa cum o demonstrează şi comunicarea prezentă.
C)Camera Deputaţilor subliniază următoarele:
1.Recunoaşte relevanţa posibilităţilor oferite de noile directive privind achiziţiile publice în domeniul achiziţiilor publice ecologice (APE), evidenţiate de monitorizarea performanţelor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte atingerea obiectivului orientativ de 50% în materie de achiziţii publice ecologice, menţionate în comunicare. Cu toate acestea, este de reţinut că aplicarea practică a metodelor care ar conduce la atingerea acestei ţinte poate fi uşor afectată negativ de formalism şi deghizare a achiziţiilor publice clasice în unele verzi, aşa cum, spre exemplu, se producea prin solicitarea prezentării certificării EMAS sau ISO 14001 acolo unde acestea nu au relevanţă practică, doar în scopul acoperirii cerinţelor de raportare. Camera Deputaţilor solicită Comisiei Europene să aibă în vedere o eventuală relaxare a acestui obiectiv mai degrabă decât să persiste în atingerea unei ţinte de relevanţă discutabilă, dacă din monitorizare ar rezulta o asemenea tendinţă.
2.În comunicare se menţionează Parteneriatul public-privat "Industrie cu procese sustenabile prin utilizarea eficientă a resurselor şi eficienţă energetică" (SPIRE) şi iniţiativa tehnologică comună "Bioindustrii" drept contribuţii active la obiectivele în materie de economie circulară. Camera Deputaţilor constată astfel creşterea complexităţii modelelor şi abordărilor, în timp ce o privire pe piaţa produselor de larg consum, spre exemplu, demonstrează că fenomene precum excesul de împachetare, preferinţa spre ambalaje de mici capacităţi şi alte asemenea conduc spre un model de consum contrar obiectivelor economiei circulare. Camera Deputaţilor sugerează o reexaminare a obiectivelor din domeniu în contextul tendinţelor de consum, pentru a avea siguranţa preluării aspectelor sociale în documentele cu caracter programatic.
3.Progresul tehnic şi schimbările structurii consumului aduc noi provocări gestionării deşeurilor. Este de amintit, în acest context, generarea crescută de deşeuri care provin din echipamentele de tehnică de calcul şi de comunicaţii. Introducerea acestei categorii de deşeuri într-o economie circulară ar aduce certe avantaje, dar necesită un efort susţinut de cercetare-inovare, care s-ar cere încurajat mai susţinut la nivelul Uniunii Europene, inclusiv prin antrenarea tinerilor, principalii utilizatori ai acestui tip de produse, încă din fazele timpurii ale punerii lor pe piaţă.
4.Apreciază stabilirea priorităţii de promovare a investiţiilor directe în opţiuni de gestionare a deşeurilor în vârful ierarhiei deşeurilor, şi anume prevenire, reutilizare şi reciclare şi recomandă sprijinirea cercetării şi inovării în domeniile tehnologice relevante, inclusiv la scară de laborator şi la scară pilot; programele de finanţare europene ar trebui să fie mai flexibile în acest domeniu, astfel încât în special IMM-urile să poată avea acces la finanţare cât mai simplu, debirocratizat şi rapid; ar fi indicat ca obiectivul în acest domeniu să fie scurtarea intervalului de timp de la concept la punerea pe piaţă a noilor tehnologii. Nu se poate vorbi despre o ţintă de "deşeuri zero" fără un efort susţinut de cercetare-dezvoltare, iar politica de subvenţionare ar trebui să vizeze şi implementarea noilor tehnologii de valorificare a deşeurilor.
5.Salută menţionarea în comunicare a proiectării în vederea unei mai bune gestionări a deşeurilor din construcţii şi demolări şi recomandă ca în cadrul de evaluare a performanţei de mediu a clădirilor, stabilite prin Comunicarea Comisiei intitulată Oportunităţi de utilizare eficientă a resurselor în sectorul clădirilor, să fie incluse: analiza tehnicilor de construcţie tradiţionale, istorice din statele membre, precum şi analiza impactului evoluţiei suprafeţei medii a unităţii locative şi a acoperirii solului prin suprafeţe betonate.
6.Priveşte cu îngrijorare estimarea că până la 30% din toate alimentele produse la nivel mondial se pierd sau se irosesc şi susţine Comisia Europeană în intenţia sa de a prezenta propuneri specifice pentru a reduce volumul deşeurilor alimentare; Camera Deputaţilor sugerează ca propunerile în cauză să reţină şi aspectul proliferării nedorite a adaosurilor alimentare, care tind să formeze un procent din ce în ce mai mare în compoziţia produselor alimentare de pe piaţă, cu efecte dăunătoare atât în ceea ce priveşte sănătatea umană, cât şi în sporirea deşeurilor alimentare.
7.Sugerează ca viitoarele analize ale iniţiativelor Uniunii Europene, în ceea ce priveşte politica de reducere a deşeurilor, precum şi analizele rezultatelor acestora să includă secţiuni specifice impactului asupra copiilor şi tinerilor, pentru a ţine seama de particularităţile de vârstă care generează sensibilităţi şi riscuri distincte de cele ale adulţilor.
8.Reaminteşte faptul că strategiile de reducere a deşeurilor trebuie aplicate şi de către instituţiile Uniunii Europene în funcţionarea acestora, notând cu preocupare creşterea în timp a volumului documentelor emise, precum şi a celor solicitate statelor membre şi beneficiarilor fondurile europene.
9.Consideră că trecerea la o economie circulară completează Strategia Europa 2020 privind utilizarea eficientă a resurselor pentru o creştere inteligentă. Progresul în atingerea obiectivului "deşeuri zero" se cere urmărit şi analizat distinct, având în vedere că statele membre au puncte de plecare diferite şi structuri economice diferite.
-****-
Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 3 februarie 2015 cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

RODICA NASSAR

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 92 din data de 4 februarie 2015