DECIZIE nr. 91 din 28 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Augustin Zegrean

- preşedinte

Aspazia Cojocaru

- judecător

Acsinte Gaspar

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Iulia Antoanella Motoc

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ingrid Alina Tudora

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ioan Titus Nelu Frenţiu în Dosarul nr. 3.550/112/2011 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.356D/2012.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, în susţinerea excepţiei face şi unele precizări suplimentare, pornind de la considerentele Avocatului Poporului cuprinse în Raportul special privind consecinţele eliminării pensiilor de serviciu, întocmit în luna ianuarie 2013.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 17 septembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 3.550/112/2011, Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ioan Titus Nelu Frenţiu într-o cauză având ca obiect recalculare pensie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că există o similitudine de statut juridic între controlorul financiar (auditorul public extern) şi magistraţi, întrucât sunt ţinuţi deopotrivă de aceleaşi incompatibilităţi şi obligaţii atât la nivel constituţional, cât şi la nivel legal. Arată că, prin Decizia nr. 871/2010, Curtea Constituţională a reţinut faptul că personalul Curţii de Conturi este asimilat magistraţilor, astfel încât se impune aplicarea principiului accesorium sequitur principale, în sensul că personalul asimilat va urma tratamentul juridic al celor cu care a fost asimilat, în caz contrar ajungându-se la situaţii inadmisibile, contrare art. 16 din Constituţie. În acest context, având în vedere cele statuate de Curte prin decizia menţionată, ca urmare a examinării explicite a noţiunii de "personal al Curţii de Conturi", autorul excepţiei apreciază că se află într-o situaţie analogă sau cel puţin compatibilă cu cea a magistratului, aşa încât se impune instituirea unui tratament juridic uniform sub aspectul acordării dreptului la pensia de serviciu. Pensiile de serviciu sunt pensii profesionale, iar acordarea acestora ilustrează apartenenţa la o anumită categorie profesională, care îşi desfăşoară activitatea în anumite condiţii predeterminate.
În fine, apreciază că prevederile legale criticate contravin şi principiului neretroactivităţii legii civile, în acest sens invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată prin deciziile nr. 46/2002, nr. 375/2005, nr. 57/2006 sau nr. 120/2007. Cu acest prilej, Curtea a reţinut că, "în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior", precum şi faptul că "noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării lor în vigoare".
Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia I civili apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică şi controlorilor de conturi, al căror statut reclamă, sub aspectul modului de stabilire a cuantumului pensiei, acelaşi tratament cu cel al consilierului de conturi, în privinţa cărora Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 297/2012, declarându-le neconstituţionale. Instanţa apreciază că asimilarea dintre membrii Curţii de Conturi, controlori de conturi şi consilieri de conturi, este determinată de apartenenţa la aceeaşi categorie profesională, care îşi desfăşoară activitatea în anumite condiţii predeterminate, în circumstanţele aceloraşi incompatibilităţi şi obligaţii reglementate la nivel constituţional şi legal, aspecte ce reclamă un tratament juridic identic, astfel încât un statut juridic diferit ar înfrânge principiul constituţional al egalităţii în drepturi.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În ceea ce priveşte pretinsa discriminare instituită între magistraţi şi controlorii financiari (auditorii publici externi) ai Curţii de Conturi, invocată din perspectiva Deciziei nr. 297/2012, prin care prevederile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 au fost declarate neconstituţionale "în măsura în care se aplică şi consilierilor de conturi", Guvernul apreciază că această decizie nu are relevanţă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate, deoarece se referă la o altă ipoteză, autorul excepţiei neavând calitatea de consilier de conturi, ci de controlor financiar (auditor public extern). Ca atare, apreciază că nu este întemeiată critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate, susţinută din perspectiva existenţei unei discriminări instituite, în privinţa pensiei de serviciu, între magistraţi şi auditorii publici externi ai Curţii de Conturi.
De asemenea, arată că reglementarea criticată nu aduce atingere nici principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile, deoarece pensiile speciale sunt afectate doar pe viitor şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, potrivit cărora "Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:
[...]
h) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi."
De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie şi prevederile art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, potrivit cărora "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
[...]
j) art. 49 alin. (4) şi art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009."
Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) care consacră neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) potrivit cărora "cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări" şi art. 140 alin. (4) referitor la consilierii de conturi, precum şi dispoziţiilor art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind interzicerea discriminării.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 şi cele ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauză.
Faţă de critica formulată, Curtea observă că, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a constatat că eliminarea pensiilor de serviciu prevăzute de art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 are în vedere pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi, pe cele ale auditorilor publici externi şi ale oricăror persoane care sunt salariaţi/membri în cadrul Curţii de Conturi. De asemenea, a reţinut că din personalul Curţii de Conturi fac parte atât consilierii de conturi, auditorii publici externi, personalul de specialitate, cât şi ceilalţi angajaţi ai acestei instituţii, indiferent de statutul lor socioprofesional. în conformitate cu principiul accesorium sequitur principale, Curtea Constituţională a arătat că trebuie aplicat acelaşi tratament juridic personalului asimilat magistraţilor în privinţa dreptului legal la pensie de serviciu cu al personalului cu care a fost asimilat, întrucât altfel s-ar ajunge la situaţii inadmisibile, contrare art. 16 din Constituţie. În consecinţă, prin decizia menţionată, Curtea a constatat constituţionalitatea eliminării tuturor pensiilor de serviciu în raport cu criticile formulate.
Prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat însă că eliminarea pensiei de serviciu a judecătorilor, procurorilor şi judecătorilor, respectiv a magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale este neconstituţională, deoarece încalcă principiul independenţei justiţiei, prevăzut de art. 124 din Constituţie. Cu acest prilej, Curtea a reţinut că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu.
Curtea a stabilit că "statutul constituţional al magistraţilor - statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală".
După pronunţarea acestei decizii, din punct de vedere constituţional s-a deschis posibilitatea de a aprecia dacă există o similitudine între statutul constituţional şi legal al magistraţilor şi cel al altor categorii socioprofesionale, fapt ce le-ar îndritui pe acestea din urmă sau pe unele dintre acestea la încasarea unei pensii de serviciu similar magistraţilor. Aşa fiind, prin Decizia nr. 1.283 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011, Curtea a analizat dacă personalul Curţii de Conturi urmează să beneficieze de acelaşi tratament juridic, respectiv dacă statutul acestuia reclamă un tratament juridic identic cu cel al magistraţilor în privinţa pensiei de serviciu, statuând că, în privinţa auditorilor publici externi, considerentele care au stat la baza Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010, cu corectivul adus prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010, îşi menţin pe deplin valabilitatea.
Ulterior, prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, statuând că aceste prevederi sunt neconstituţionale "în măsura în care se aplică şi consilierilor de conturi".
Cu acest prilej, Curtea a constatat că asimilarea consilierilor de conturi, sub aspectul incompatibilităţilor, cu magistraţii este realizată printr-o normă de rang constituţional, aspect decisiv în analiza Curţii, reţinând totodată faptul că "consilierii de conturi au atât o altă reglementare constituţională şi legală, cât şi un statut juridic diferit în raport cu celelalte categorii de personal existente la nivelul Curţii de Conturi".
În concluzie, soluţia de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate nu s-a extins şi cu privire la aceste din urmă categorii de personal, Curtea nereţinând existenţa unei similitudini între statutul consilierilor de conturi şi cel al celorlalte categorii de personal ale Curţii de Conturi, în speţă fiind vorba despre calitatea de controlor financiar/auditor public extern al Curţii de Conturi.
În sensul celor mai sus amintite este, de exemplu, şi Decizia nr. 900 din 25 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2013, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, o excepţie de neconstituţionalitate cu un obiect identic şi o critică similară celei formulate în speţa de faţă.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ioan Titus Nelu Frenţiu în Dosarul nr. 3.550/112/2011 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia I civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 28 februarie 2013.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 167 din data de 28 martie 2013