Document embed

GHID PRACTIC din 17 iunie 2013 privind tratamentul fiscal al unor operaţiuni efectuate de către contribuabilii care aplică Reglementările contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aplicabile instituţiilor de credit, aprobate prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 27/2010

PARTEA 1:

Potrivit prevederilor Ordinului Băncii Naţionale a României nr. 9/2010 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către instituţiile de credit, ca bază a contabilităţii şi pentru întocmirea de situaţii financiare anuale individuale, începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, începând cu data de 1 ianuarie 2012, instituţiile de credit prevăzute de acest ordin vor ţine evidenţa contabilă în conformitate cu tratamentele prevăzute de Standardele Internaţionale de Raportare Financiară adoptate potrivit procedurii prevăzute la art. 6 paragraful 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate.

Exemplele prezentate în continuare au la bază prevederile Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, aplicabile instituţiilor de credit, aprobate prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 27/2010, cu modificările şi completările ulterioare (denumite în înţelesul prezentului ghid Reglementări contabile conforme cu IFRS), fiind destinate înţelegerii regulilor fiscale aplicabile pentru determinarea profitului impozabil.

Exemplele respective nu au caracter de reglementare. Tratamentele contabile, inclusiv conturile contabile prezentate, nu sunt exhaustive, dată fiind complexitatea operaţiunilor care au loc în practică.

PARTEA 2:

CAPITOLUL 1: Exemplul I - Retratarea fondului comercial

(1)_

Fondul comercial reprezintă diferenţa între costul de achiziţie al participaţiei dobândite şi valoarea părţii din activele nete achiziţionate.

La data de 1 mai 2010 instituţia de credit X prezintă următoarea situaţie cu privire la fondul comercial:

- costul de achiziţie: 12.000 lei;

- valorile nete de la data achiziţiei ale activelor identificabile dobândite şi ale datoriilor asumate (evaluate la valoarea justă): 10.000 lei.

a)La data de 1 mai 2010 (data achiziţiei), instituţia de credit X înregistrează, potrivit prevederilor reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, fondul comercial pozitiv în valoare de 2.000 lei.

b)înregistrarea lunară a amortizării fondului comercial (potrivit prevederilor reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, fondul comercial se amortizează contabil, de regulă, pe o perioadă de maximum 5 ani).

Amortizare: 2.000 lei: 5 ani = 400 lei/anual; 400:12 = 33,33 lei/lunar.

Din punct de vedere fiscal: în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal), fondul comercial nu se amortizează. Astfel, cheltuielile înregistrate cu amortizarea fondului comercial reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

c)Testarea anuală a fondului comercial pentru depreciere, la data de 31.12.2010

Se constată o depreciere a fondului comercial în valoare de 1.000 lei. Astfel, potrivit prevederilor reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, se înregistrează cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea fondului comercial în valoare de 1.000 lei.

Din punct de vedere fiscal: în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) coroborate cu prevederile art. 24 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea fondului comercial reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

d)Testarea anuală a fondului comercial pentru depreciere, la data de 31.12.2011. Se constată necesitatea diminuării ajustărilor pentru deprecierea fondului comercial cu valoarea de 700 lei. Astfel, din punct de vedere contabil, potrivit prevederilor reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, se înregistrează venituri din ajustările pentru deprecierea fondului comercial în valoare de 700 lei.

Din punct de vedere fiscal: în conformitate cu prevederile art. 20 lit. c) din Codul fiscal, veniturile din ajustările pentru deprecierea fondului comercial sunt venituri neimpozabile, deoarece reprezintă anularea cheltuielilor cu ajustările pentru deprecierea fondului comercial care au fost nedeductibile la momentul înregistrării în contabilitate.

(2)Operaţiuni efectuate la momentul retratării la data de 1.01.2012

În situaţia în care fondul comercial recunoscut în situaţiile individuale, conform reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, îndeplineşte în continuare condiţiile de recunoaştere potrivit prevederilor Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), la momentul retratării se pot efectua următoarele operaţiuni:

1.Conform IFRS, fondul comercial nu se amortizează, ci se testează pentru depreciere. Astfel, la momentul retratării anularea amortizării cumulate se regăseşte în rezultatul reportat, contul 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mai puţin ajustarea la inflaţie".

Din punct de vedere fiscal: sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezintă elemente similare veniturilor, în conformitate cu prevederile art. 19³ lit. c) pct. 4 din Codul fiscal.

2.Conform IFRS, pierderile din deprecierea fondului comercial nu sunt reluate într-o perioadă ulterioară. Astfel, la momentul retratării anularea diminuării ajustărilor pentru deprecierea fondului comercial se regăseşte în rezultatul reportat, contul 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mai puţin ajustarea la inflaţie".

Din punct de vedere fiscal: sumele care provin din anularea unor venituri care au reprezentat venituri neimpozabile nu reprezintă elemente similare cheltuielilor, în conformitate cu prevederile art. 19³ lit. c) pct. 5 din Codul fiscal,

CAPITOLUL 2: Exemplul II - Provizioane specifice

(1)Cazul 1. O instituţie de credit - persoană juridică română deţine un portofoliu total de credite de 250.000.000 lei.

Soldul iniţial al contului 995 "Filtre prudenţiale"¹ la data de 1.01.2012 reprezentat de diferenţele pozitive constatate la această dată între ajustările prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 conform reglementărilor Băncii Naţionale a României (BNR) şi ajustările pentru depreciere determinate potrivit IFRS, corespunzătoare activelor financiare care intră sub incidenţa respectivelor metodologii, poate fi diferit de valoarea înregistrată la 1.01.2012 în soldul creditor al contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice"² din cauza metodologiilor diferite de calcul, putând astfel rezulta 3 cazuri:

¹Conform prevederilor pct. 204 din Reglementările contabile conforme cu IFRS, conţinutul contului este următorul: "995 - filtre prudenţiale reprezentând diferenţele pozitive dintre ajustările prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 şi ajustările pentru depreciere determinate potrivit IFRS, corespunzătoare activelor financiare care intră sub incidenţa respectivelor metodologii."

²Conform prevederilor pct. 204 din Reglementările contabile conforme cu IFRS, conţinutul contului este următorul: "58171 - rezultatul reportat provenit din ajustările cerute de implementarea IFRS ca tacă a contabilităţii reprezentând diferenţele nete dintre valoarea provizioanelor specifice, aferente fiecărui element pentru care au fost constituite respectivele provizioane specifice, determinate la data de 31 decembrie 2011 potrivit Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 3/2009 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările şi completările ulterioare, şi ajustările pentru depreciere evidenţiate la date de 1 ianuarie 2012 potrivit prevederilor IFRS, aferente fiecărui element pentru care au fost constituite provizioane specifice."

1.1.Soldul iniţial al filtrelor prudenţiale este mai mare decât soldul creditor al contului 58171 "Rezultat reportat din provizioane specifice" [dacă ajustările prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile sunt mai mari decât provizioanele constituite conform Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 3/2009 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul BNR nr. 3/2009)]\

1.2.Soldul iniţial al filtrelor prudenţiale este mai mic decât soldul creditor al contului 58171 "Rezultat reportat din provizioane specifice" (dacă ajustările prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile sunt mai mici decât provizioanele constituite conform Regulamentului BNR nr. 3/2009);

1.3.Soldul iniţial al filtrelor prudenţiale este egal cu soldul creditor al contului 58171 "Rezultat reportat din provizioane specifice" (dacă ajustările prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile sunt egale cu provizioanele constituite conform Regulamentului BNR nr. 3/2009).

(1¹)Cazul 1.1

În acest exemplu, diferenţa dintre valoarea soldului iniţial al filtrelor prudenţiale calculate la data de 1.01.2012 şi valoarea sumei înregistrate la data de 1.01.2012 în soldul creditor al contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice", aferentă creditelor existente în sold la data de 31.12.2011, este pozitivă, de 10.000.000 lei. Evoluţia ajustărilor pentru depreciere determinate conform IFRS şi a ajustărilor prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr. 1

- lei -

Data	Ajustări pentru depreciere IFRS	Provizioane specifice R3/2009³	Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate R11/2011⁴, R16/2012⁵ şi R15/20/2006⁶	Sold 58171 Rezultatul reportat din provizioane specifice	Sold filtre prudenţiale - Total	Parte componentă a soldului filtrelor prudenţiale	Variaţie filtre prudenţiale - curente Analitic extrabilanţier distinct	Efect fiscal filtre prudenţiale
	total credite	total credite	total credite	creditor	creditor	creditor	- debitor/+ creditor	trimestrial	anual
31.12.2011		175.000.000	-	-	-	-	-	-	-
1.01.2012	100.000.000	-	185.000.000	75.000.000	85.000.000	75.000.000	-	-	-
31.03.2012	105.000.000	-	192.000.000	-	87.000.000	-	2.000.000	(10.000.000 + 2.000.000): elemente similare cheltuielilor
30.06.2012	113.000.000	-	185.000.000	-	72.000.000	-	(15.000.000)	12.000.000: elemente similare veniturilor 3.000.000: fără impact fiscal	-
...	...	...	...	...	...	...	...	...	...
31.12.2012	117.000.000	-	180.000.000	-	63.000.000	-	(9.000.000)	9.000.000: fără impact fiscal	22.000.000: fără impact fiscal
31.12.2013	120.000.000	-	196.000.000	-	76.000.000	-	13.000.000	*)	12.000.000: fără impact fiscal (1.000.000): elemente similare cheltuielilor

*)În cazul contribuabililor care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, pentru determinarea profitului impozabil sa va analiza impactul fiscal al ajustărilor pentru depreciere determinate conform IFRS şi al filtrelor prudenţiale la nivelul fiecărui trimestru, urmărind raţionamentul prezentat pentru anul 2012.

³Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 3/2009 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările şi completările ulterioare.

⁴Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 11/2011 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare, aşa cum a fost modificat şi completat prin Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 26/2011 privind unele dispoziţii de aplicare a cerinţelor de prudenţă bancară în contextul modificărilor legislative legate de implementarea Standardelor internaţionale de raportare financiară la nivel individual ce intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2012, cu aplicabilitate până la data de 19.12.2012.

⁵Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 16/2012 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi determinarea şi utilizarea ajustărilor prudenţiale de valoare, cu aplicabilitate începând cu data de 20.12.2012.

⁶Regulamentul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, aprobat prin Ordinul Băncii Naţionale a României şi al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 12/109/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Operaţiuni efectuate la momentul retratării la data de 1.01.2012

- anularea provizioanelor specifice constituite conform Regulamentului BNR nr. 3/2009 prin intermediul creditului contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice"; şi

- înlocuirea acestora cu ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS, prin intermediul debitului contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice":

Provizioane specifice conform Regulamentului BNR nr. 3/2009 (a)	175.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS (b)	100.000.000 lei
Diferenţa (sold creditor 58171) (a) - (b)	75.000.000 lei

În conformitate cu prevederile art. 19³ lit. a) pct. 1 din Codul fiscal, diferenţa reflectată în soldul creditor al contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice" este tratată ca rezervă, aceasta urmând să fie impozitată potrivit art. 22 alin. (5) din acelaşi act normativ.

De asemenea, potrivit Reglementărilor contabile conforme cu IFRS, se înregistrează în contul 995 "Filtre prudenţiale" diferenţele pozitive dintre ajustările prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 şi ajustările pentru depreciere determinate conform IFRS, corespunzătoare activelor financiare care intră sub incidenţa respectivelor metodologii (suma de 85.000.000 lei).

Operaţiuni din aplicarea efectivă a IFRS

La data de 31.03.2012

În sensul prevederilor Reglementărilor contabile conforme cu IFRS, filtrele prudenţiale reprezintă diferenţele pozitive dintre ajustările prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 şi ajustările pentru depreciere determinate potrivit IFRS, corespunzătoare activelor financiare care intră sub incidenţa respectivelor metodologii.

Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate (a)	192.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS (b)	105.000.000 lei
Filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR (a) - (b)	87.000.000 lei

În cazul contribuabililor care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, pentru determinarea impozitului pe profit se aplică următoarele:

- conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d¹) din Codul fiscal şi prevederilor pct. 53¹ din Normele metodologice date în aplicarea titlului II - Impozitul pe profit, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Normele metodologice date în aplicarea titlului II - Impozitul pe profit), instituţia de credit deduce la calculul profitului impozabil:

- creşterea ajustărilor pentru depreciere determinate conform IFRS în sumă de 5.000.000 lei;

- diferenţa pozitivă de 10.000.000 lei dintre soldul iniţial al filtrelor prudenţiale calculate la 1.01.2012 (85.000.000 lei) şi suma înregistrată la data de 1.01.2012 în soldul creditor al contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice" (75.000.000 lei);

- filtrele prudenţiale calculate începând cu 1.01.2012, în cazul prezentat suma de 2.000.000 lei reprezentând diferenţa dintre filtrul prudenţial potrivit reglementărilor BNR în sumă de 87.000.000 lei şi soldul iniţial al filtrului prudenţial calculat la 1.01.2012 în sumă de 85.000.000 lei.

La data de 30.06.2012

Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate (a)	185.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS (b)	113.000.000 lei
Filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR (a) - (b)	72.000.000 lei

În cazul contribuabililor care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, pentru determinarea impozitului pe profit se aplică următoarele:

- conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d¹) din Codul fiscal, instituţia de credit deduce, cumulat, la calculul profitului impozabil ajustările pentru depreciere determinate conform IFRS în sumă de 13.000.000 lei (5 000.000 lei trimestrul I + 8.000.000 lei trimestrul II);

- la 30.06.2012 filtrele prudenţiale se reduc de la 87.000.000 lei la 72.000.000 lei, rezultând o reluare de 15.000.000 lei. La calculul impozitului pe profit curent la 30.06.2012, conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d¹) din Codul fiscal, instituţia de credit va trata suma de 15.000.000 lei astfel:

- suma de 12.000.000 lei care corespunde unei reduceri a filtrelor prudenţiale de la 87.000.000 lei la 75.000.000 lei şi care a fost dedusă la nivelul trimestrului I reprezintă element similar veniturilor;

- suma de 3.000.000 lei care corespunde unei reduceri a filtrelor prudenţiale până la 72.000.000 lei, sub nivelul sumei înregistrate la data de 1.01.2012 în soldul creditor al contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice" (75.000.000 lei), este fără impact fiscal.

La data de 31.12.2012

Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate (a)	180.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS (b)	117.000.000 lei
Filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR (a) - (b)	63.000.000 lei

În cazul contribuabililor care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, pentru determinarea impozitului pe profit se aplică următoarele:

- conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d¹) din Codul fiscal, instituţia de credit deduce, cumulat, la calculul profitului impozabil ajustările pentru depreciere determinate conform IFRS în sumă de 17.000.000 lei (5.000.000 lei trimestrul I + 8.000.000 lei trimestrul II + 4.000.000 lei trimestrul IV);

- reducerea filtrelor prudenţiale de la 72.000.000 lei la 63.000.000 lei nu va avea impact fiscal deoarece reprezintă, de asemenea, o reducere sub nivelul sumei înregistrate la data de 1.01.2012 în soldul creditor al contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice" (75.000.000 lei).

În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial, se aplică următoarele:

- conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d¹) din Codul fiscal, instituţia de credit deduce la calculul profitului impozabil creşterea ajustărilor pentru depreciere determinate conform IFRS în sumă de 17.000.000 lei;

- suma de 22.000.000 lei care corespunde unei reduceri a filtrelor prudenţiale de la 85.000.000 lei la 63.000.000 lei este fără impact fiscal.

La data de 31.12.2013

Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate (a)	196.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS (b)	120.000.000 lei
Filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR (a) - (b)	76.000.000 lei

În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial, se aplică următoarele:

- creşterea filtrului prudenţial de la 63.000.000 lei la 76.000.000 lei se va trata după cum urmează:

- suma de 12.000 000 lei nu va avea impact fiscal deoarece reprezintă o creştere a filtrelor prudenţiale până la nivelul sumei înregistrate la data de 1.01.2012 în soldul creditor al contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice" (75.000.000 lei);

- suma de 1.000.000 lei reprezintă creşterea filtrelor prudenţiale peste nivelul sumei înregistrate la data de 1.01.2012 în soldul creditor al contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice" (75.000.000 lei) şi va fi considerată element similar cheltuielilor la calculul profitului impozabil.

(1²)Cazul 1.2

În acest exemplu, diferenţa dintre valoarea soldului iniţial al filtrelor prudenţiale calculate la data de 1.01.2012 şi valoarea sumei reflectate la 1.01.2012 în soldul creditor al contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice", aferentă creditelor existente în sold la data de 31.12.2011, este negativă, de 20.000.000 lei. Evoluţia ajustărilor pentru depreciere determinate conform IFRS şi a ajustărilor prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr. 2

- lei -

Data	Ajustări pentru depreciere IFRS	Provizioane specifice R3/2009	Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate R11/2011, R16/2012 şi R15/20/2006	Sold 58171 Rezultatul reportat din provizioane specifice	Sold filtre prudenţiale - Total	Parte componentă a soldului filtrelor prudenţiale	Variaţie filtre prudenţiale - curente Analitic extrabilanţier distinct	Efect fiscal filtre prudenţiale
	total credite	total credite	total credite	creditor	creditor	creditor	- debitor/+ creditor	trimestrial	anual
31.12.2011		175.000.000	-	-	-	-	-	-	-
1.01.2012	100.000.000	-	155.000.000	75.000.000	55.000.000	55.000.000	-		-
31.03.2012	105.000.000	-	162.000.000	-	57.000.000		2.000.000	2.000.000: fără impact fiscal	-
30.06.2012	113.000.000	-	169.000.000	-	56.000.000		(1.000.000)	1.000.000: fără impact fiscal	-
...	...	...	...	...	...	...	...	...	...
31.12.2012	117.000.000	-	197.000.000	-	80.000.000		24.000.000	19.000.000: fără impact fiscal (5.000.000): elemente similare cheltuielilor	20.000.000: fără impact fiscal 5.000.000: elemente similare cheltuielilor
31.12.2013	120.000.000	-	193.000.000	-	73.000.000		(7.000.000)		5.000.000: elemente similare veniturilor 2.000.000: fără impact fiscal

*)În cazul contribuabililor care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, pentru determinarea profitului impozabil se va analiza impactul fiscal al ajustărilor pentru depreciere determinate conform IFRS şi al filtrelor prudenţiale la nivelul fiecărui trimestru, urmărind raţionamentul prezentat pentru anul 2012.

Operaţiuni efectuate la momentul retratării la data de 1.01.2012

- anularea provizioanelor specifice constituite conform Regulamentului BNR nr. 3/2009 prin intermediul creditului contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice"; şi

- înlocuirea acestora cu ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS, prin intermediul debitului contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice":

Provizioane specifice conform Regulamentului BNR nr. 3/2009 (a)	175.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS (b)	100.000.000 lei
Diferenţa (sold creditor 58171) (a) - (b)	75.000.000 lei

Pentru situaţia ilustrată în acest caz, având în vedere că soldul iniţial este de 55.000.000 lei, iar suma înregistrată în soldul creditor al contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice" este de 75.000.000 lei, referinţa pentru deducerea/impozitarea filtrelor prudenţiale este suma de 75.000.000 lei. Astfel:

- creşterea filtrelor prudenţiale de la 55.000.000 lei până la 75.000.000 lei este fără impact fiscal;

- creşterea filtrelor prudenţiale peste 75.000.000 lei este element similar cheltuielilor;

- reducerea filtrelor prudenţiale până la 75.000.000 lei este element similar veniturilor;

- reducerea filtrelor prudenţiale sub 75.000.000 lei este fără impact fiscal.

Operaţiuni din aplicarea efectivă a IFRS

La data de 31.03.2012

Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu IFRS, filtrele prudenţiale reprezintă diferenţele pozitive dintre ajustările prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 şi ajustările pentru depreciere determinate potrivit IFRS, corespunzătoare activelor financiare care intră sub incidenţa respectivelor metodologii.

Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate (a)	162.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS (b)	105.000.000 lei
Filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR (a) - (b)	57.000.000 lei

În cazul contribuabililor care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, pentru determinarea impozitului pe profit se aplică următoarele:

- conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d¹) din Codul fiscal şi prevederilor pct. 53¹ din Normele metodologice date în aplicarea titlului II - Impozitul pe profit, instituţia de credit deduce la calculul profitului impozabil creşterea ajustărilor pentru depreciere determinate conform IFRS în sumă de 5.000.000 lei;

- în cazul prezentat suma de 2.000.000 lei, reprezentând creşterea filtrelor prudenţiale de la 55.000.000 lei până la 57.000.000 lei, este fără impact fiscal, fiind sub nivelul de referinţă de 75.000.000 lei.

La data de 30.06.2012

Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate (a)	169.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS (b)	113.000.000 lei
Filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR (a) - (b)	56.000.000 lei

În cazul contribuabililor care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, pentru determinarea impozitului pe profit se aplică următoarele:

- conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d¹) din Codul fiscal, instituţia de credit deduce, cumulat, la calculul profitului impozabil ajustările pentru depreciere determinate conform IFRS în sumă de 13.000.000 lei (5.000.000 lei trimestrul I + 8.000.000 lei trimestrul II);

- la 30.06.2012 filtrele prudenţiale se reduc de la 57.000.000 lei la 56.000.000 lei, rezultând o reluare de 1.000.000 lei. La calculul impozitului pe profit curent la 30.06.2012, această sumă de 1.000.000 lei este fără impact fiscal întrucât nu a fost element similar cheltuielilor la nivelul trimestrului I.

La data de 31.12.2012

Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate (a)	197.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS (b)	117.000.000 lei
Filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR (a) - (b)	80.000.000 lei

În cazul contribuabililor care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, pentru determinarea impozitului pe profit se aplică următoarele:

- conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d¹) din Codul fiscal, instituţia de credit deduce, cumulat, la calculul profitului impozabil ajustările pentru depreciere determinate conform IFRS în sumă de 17.000.000 lei (5.000.000 lei trimestrul I + 8.000.000 lei trimestrul II + 4.000.000 lei trimestrul IV);

- creşterea filtrelor prudenţiale de la 56.000.000 lei la 80.000.000 lei este tratată după cum urmează:

- suma de 19.000.000 lei care corespunde unei creşteri a filtrelor prudenţiale de la 56.000.000 lei la 75.000.000 lei este fără impact fiscal;

- suma de 5.000.000 lei care corespunde unei creşteri a filtrelor prudenţiale de la 75.000.000 lei la 80.000.000 lei reprezintă element similar cheltuielilor.

În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial, se aplică următoarele:

- creşterea filtrelor prudenţiale de la 55.000.000 lei la 80.000.000 lei este tratată după cum urmează:

- suma de 20.000.000 lei care corespunde unei creşteri a filtrelor prudenţiale de la 55.000.000 lei la 75.000.000 lei este fără impact fiscal;

- suma de 5.000.000 lei care corespunde unei creşteri a filtrelor prudenţiale de la 75.000.000 lei la 80.000.000 lei reprezintă element similar cheltuielilor.

La data de 31.12.2013

Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate (a)	193.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS (b)	120.000.000 lei
Filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR (a) - (b)	73.000.000 lei

În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial, se aplică următoarele:

- reducerea filtrelor prudenţiale de la 80.000.000 lei la 73.000.000 lei se va trata după cum urmează:

- suma de 5.000.000 lei este element similar veniturilor deoarece reprezintă reducerea filtrelor prudenţiale, anterior deduse, până la nivelul de 75.000.000 lei;

- suma de 2.000.000 lei este fără impact fiscal deoarece reprezintă reducerea filtrelor prudenţiale sub nivelul de 75.000.000 lei.

(1³)Cazul 1.3

În acest caz, soldul iniţial al filtrelor prudenţiale şi soldul creditor al contului 58171 "Rezultat reportat din provizioane specifice" sunt egale. Analiza fiscală se va efectua utilizând raţionamentul din cadrul exemplelor prezentate la cazurile 1.1 şi 1.2.

Evoluţia ajustărilor pentru depreciere determinate conform IFRS şi a ajustărilor prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, precum şi tratamentul fiscal aferent sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr. 3

- lei -

Data	Ajustări pentru depreciere IFRS	Provizioane specifice R3/2009	Sold 58171 Rezultatul reportat din provizioane specifice	Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate R11/2011, R16/2012 şi R15/20/2006	Sold filtre prudenţiale - Total	Parte componentă a soldului filtrelor prudenţiale	Variaţie filtre prudenţiale curent Analitic extrabilanţier	Efect fiscal filtre prudenţiale
	total credite	total credite	creditor	total credite	creditor	creditor	- debitor/+ creditor	trimestrial	anual
31.12.2011		175.000.000		-	-	-	-	-	-
1.01.2012	100.000.000		75.000.000	175.000.000	75.000.000	75.000.000		-	-
31.03.2012	105.000.000	-		192.000.000	87.000.000		12.000.000	(12.000.000): elemente similare cheltuielilor
30.06.2012	113.000.000	-		185.000.000	72.000.000		(15.000.000)	12.000.000: elemente similare veniturilor 3.000.000: fără impact fiscal
31.12.2012	117.000.000	-	...	180.000.000	63.000.000		(9.000.000)	9.000.000: fără impact fiscal	12.000.000 fără impact fiscal
31.12.2013	120.000.000			196.000.000	76.000.000		13.000.000	*)	12.000.000 fără impact fiscal (1.000.000): elemente similare cheltuielilor

*)La 31.12.2013 în cazul contribuabililor care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, pentru determinarea profitului impozabil se va analiza impactul fiscal al ajustărilor pentru depreciere determinate conform IFRS şi al filtrelor prudenţiale la nivelul fiecărui trimestru, urmărind raţionamentul prezentat pentru anul 2012.

(2)Cazul 2. O instituţie de credit - persoană juridică română deţine un portofoliu total de credite de 150.000.000 lei.

La data de 1 ianuarie 2012 instituţia de credit înregistrează o valoare a ajustărilor pentru depreciere determinate potrivit IFRS mai mare decât valoarea ajustărilor prudenţiale de valoare/pierderilor aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 conform reglementărilor BNR, astfel încât nu se constituie filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR. În funcţie de evoluţia ulterioară a diferenţei respective pot rezulta două cazuri:

2.1.valoarea ajustărilor pentru depreciere determinate potrivit IFRS rămâne în continuare mai mare decât valoarea ajustărilor prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile, astfel încât nu se vor constitui filtre prudenţiale;

2.2.valoarea ajustărilor prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile ulterior datei de 1 ianuarie 2012 este mai mare decât valoarea ajustărilor pentru depreciere determinate potrivit IFRS, astfel încât instituţia de credit va constitui filtre prudenţiale.

(2¹)Cazul 2.1

în acest caz, la data de 1 ianuarie 2012 instituţia de credit înregistrează o valoare a ajustărilor pentru depreciere determinate potrivit IFRS mai mare decât valoarea ajustărilor prudenţiale de valoare/pierderilor aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 conform reglementărilor BNR, astfel încât nu se constituie filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR. Ulterior, valoarea ajustărilor pentru depreciere determinate potrivit IFRS rămâne mai mare decât valoarea ajustărilor prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile, astfel încât nu se vor constitui filtre prudenţiale.

Tabelul nr. 4

- lei -

Date	Ajustări pentru depreciere IFRS	Provizioane specifice R3/2009	Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate R11/2011, R16/2012 şi R15/20/2006	Sold cont 58171 Rezultatul reportat din provizioane specifice	Sold filtre prudenţiale Total	Parte componentă a soldului filtrelor prudenţiale	Variaţie filtre prudenţiale curente Analitic extrabilanţier distinct
	total credite	total credite	total credite	debitor	creditor	creditor	- debitor/+ creditor
31.12.2011	-	85.000.000	-	-	-	-	-
1.01.2012	100.000.000	-	85.000.000	(15.000.000)	-	-	-
31.12.2012	110.000.000	-	90.000.000	(15.000.000)	-	-	-
31.12.2013	125.000.000	-	100.000.000	(15.000.000)	-	-	-

Operaţiuni efectuate la momentul retratării la data de 1.01.2012

- anularea provizioanelor specifice de risc de credit constituite conform Regulamentului BNR nr. 3/2009 prin intermediul creditului contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice"; şi

- înlocuirea acestora cu ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS prin intermediul debitului contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice"

Provizioane specifice conform Regulamentului BNR nr. 3/2009 (a)	85.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS (b)	100.000.000 lei
Diferenţa (sold debitor 58171) (a) - (b)	(15.000.000) lei

În conformitate cu prevederile art. 19³ lit. a) pct. 2 din Codul fiscal, diferenţa reflectată în soldul debitor al contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice" reprezintă element similar cheltuielilor, în mod eşalonat, în tranşe egale, pe o perioadă de 3 ani.

Operaţiuni din aplicarea efectivă a IFRS

La data de 31.12.2012

Potrivit Reglementărilor contabile conforme cu IFRS, nu se constituie filtre prudenţiale întrucât diferenţa dintre ajustările prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate şi ajustările pentru depreciere determinate potrivit IFRS, corespunzătoare activelor financiare care intră sub incidenţa respectivelor metodologii, este negativă.

Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate	90.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS	110.000.000 lei
Filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR	0 lei

În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial, se aplică următoarele:

- conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d¹) din Codul fiscal, instituţia de credit deduce cheltuielile cu ajustările pentru depreciere determinate conform IFRS în sumă de 10.000.000 lei;

- suma de 5.000.000 lei se deduce ca element similar cheltuielilor, în conformitate cu prevederile art. 19³ lit. a) pct. 2 din Codul fiscal.

La data de 31.12.2012 în cazul contribuabililor care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, pentru determinarea profitului impozabil se va analiza impactul fiscal al ajustărilor pentru depreciere determinate potrivit IFRS la nivelul fiecărui trimestru, De asemenea, suma de 5.000.000 lei se deduce ca element similar cheltuielilor, în conformitate cu prevederile art. 19³ lit. a) pct. 2 din Codul fiscal.

La data de 31.12.2013

Întrucât diferenţa dintre ajustările prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate şi ajustările pentru depreciere determinate potrivit IFRS este negativă, nu se recunoaşte filtru prudenţial:

Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate	100.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS	125.000.000 lei
Filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR	0 lei

În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial, se aplică următoarele:

- conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d¹) din Codul fiscal, instituţia de credit deduce cheltuielile cu ajustările pentru depreciere determinate conform IFRS în sumă de 15.000,000 lei;

- suma de 5.000.000 lei se deduce ca element similar cheltuielilor, în conformitate cu prevederile art. 19³ lit. a) pct. 2 din Codul fiscal.

La data de 31.12.2013 în cazul contribuabililor care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, pentru determinarea profitului impozabil se va analiza impactul fiscal al ajustărilor pentru depreciere determinate potrivit IFRS la nivelul fiecărui trimestru. De asemenea, suma de 5.000.000 lei se deduce ca element similar cheltuielilor, în conformitate cu prevederile art. 19³ lit. a) pct. 2 din Codul fiscal.

(2²)Cazul 2.2

în acest caz, la data de 1 ianuarie 2012 instituţia de credit înregistrează o valoare a ajustărilor pentru depreciere determinate potrivii IFRS mai mare decât valoarea ajustărilor prudenţiale de valoare/pierderilor aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 conform reglementărilor BNR, astfel încât nu se constituie filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR. La 31 decembrie 2013, valoarea ajustărilor prudenţiale de valoare/pierderilor aşteptate determinate pe baza metodologiilor aplicabile este mai mare decât valoarea ajustărilor pentru depreciere determinate potrivit IFRS, astfel încât se vor constitui filtre prudenţiale la această dată.

Tabelul nr. 5

- lei -

Date	Ajustări pentru depreciere IFRS	Provizioane specifice R3/2009	Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate R11/2011, R16/2012 şi R15/20/2006	Sold debitor cont 58171 Rezultatul reportat din provizioane specifice	Sold filtre prudenţiale Total	Parte componentă a soldului filtrelor prudenţiale	Variaţie filtre prudenţiale curente Analitic extrabilanţier
	total credite	total credite	total credite		creditor	creditor	- debitor/+ creditor
31.12.2011	-	85.000.000	-	-	-	-	-
1.01.2012	100.000.000	-	85.000.000	(15.000.000)	-	-	-
31.12.2012	110.000.000	-	90.000.000	(15.000.000)	-	-	-
31.12.2013	125.000.000	-	140.000.000	(15.000.000)	15.000.000	-	15.000.000

Operaţiuni efectuate la momentul retratării la data de 1.01.2012

- anularea provizioanelor specifice de risc de credit constituite conform Regulamentului BNR nr. 3/2009 prin intermediul creditului contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice"; şi

- înlocuirea acestora cu ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS prin intermediul debitului contului 58171 "Rezultatul reportat din provizioane specifice"

Provizioane specifice conform Regulamentului BNR nr. 3/2009 (a)	85.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS (b)	100.000.000 lei
Diferenţa (sold debitor 58171) (a) - (b)	(15.000.000) lei

Operaţiuni din aplicarea efectivă a IFRS

La data de 31.12.2012

Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate	90 000.000 lei
Ajustări pentru depreciere conform IFRS	110 000.000 lei
Filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR	0 lei

În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial, se aplică următoarele:

- conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d¹) din Codul fiscal, instituţia de credit deduce cheltuielile cu ajustările pentru depreciere determinate conform IFRS în sumă de 10.000.000 lei;

- suma de 5.000.000 lei se deduce ca element similar cheltuielilor, în conformitate cu prevederile art. 19³ lit. a) pct. 2 din Codul fiscal.

La data de 31.12.2012 în cazul contribuabililor care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, pentru determinarea profitului impozabil se va analiza impactul fiscal al ajustărilor pentru depreciere determinate potrivit IFRS la nivelul fiecărui trimestru. De asemenea, suma de 5.000.000 lei se deduce ca element similar cheltuielilor, în conformitate cu prevederile art. 19³ lit. a) pct. 2 din Codul fiscal.

La data de 31.12.2013

Ajustări prudenţiale de valoare/pierderi aşteptate (a)	140.000.000 lei
Ajustări pentru depreciere determinate conform IFRS (b)	125.000.000 lei
Filtre prudenţiale potrivit reglementărilor BNR (a) - (b)	15.000.000 lei

În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial, se aplică următoarele:

- conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d¹) din Codul fiscal, instituţia de credit deduce cheltuielile cu ajustările pentru depreciere determinate conform IFRS în sumă de 15.000.000 lei;

- suma de 5.000.000 lei se deduce ca element similar cheltuielilor, în conformitate cu prevederile art. 19³ lit. a) pct. 2 din Codul fiscal;

- suma de 15.000.000 lei reprezentând filtrele prudenţiale se deduce, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) lit. d¹) din Codul fiscal.

La data de 31.12.2013 în cazul contribuabililor care aplică sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, pentru determinarea profitului impozabil se va analiza impactul fiscal al ajustărilor pentru depreciere determinate potrivit IFRS şi al filtrelor prudenţiale la nivelul trimestrului în care acestea se constituie. De asemenea, suma de 5.000.000 lei se deduce ca element similar cheltuielilor, în conformitate cu prevederile art. 19³ lit. a) pct. 2 din Codul fiscal.

CAPITOLUL 3: Exemplul III - Active financiare disponibile în vederea vânzării

(1)_

La data de 31 decembrie 2011, o instituţie de credit are în portofoliul de titluri obligaţiuni corporatiste (instrumente de datorie) emise de compania X în decembrie 2009, clasificate ca active financiare disponibile în vederea vânzării (titluri de plasament conform reglementărilor contabile conforme cu directivele europene). Costul unitar de achiziţie a acestor obligaţiuni la data respectivă a fost de 760 U.M.

Valoarea nominală a obligaţiunii (suma care se rambursează de emitent la scadenţă) este de 1.000 U.M., iar cuponul de 6% este plătit anual. Maturitatea acestor obligaţiuni este la 31 decembrie 2015.

La data de 31.12.2011, în evidenţa instituţiei de credit aceste active financiare erau trecute la preţul de achiziţie.

Valoarea de piaţă a acestor titluri la 31.12.2011 este de 960 U.M., iar la finele anului 2012 valoarea de piaţă scade la 750 U.M.

Scăderea semnificativă a valorii juste a obligaţiunilor la 31.12.2012 îndeplineşte caracteristicile unei deprecieri, compania emitenta confruntându-se cu dificultăţi financiare majore în onorarea angajamentelor de plată.

(2)Operaţiuni efectuate la momentul retratării la data de 1.01.2012

A)Înregistrarea diferenţelor din evaluarea portofoliului

1.Diferenţa favorabilă din evaluarea la valoarea justă a titlurilor clasificate ca active financiare disponibile în vederea vânzării se evidenţiază prin alte elemente ale rezultatului global, fără a afecta rezultatul reportat la retratare.

Din punct de vedere fiscal: această operaţiune nu generează impact fiscal.

2.În cazul în care valoarea justă a titlurilor clasificate ca active financiare disponibile pentru vânzare evoluează nefavorabil între data achiziţiei şi 31.12.2011, la momentul retratării se efectuează următoarele operaţiuni:

Din punct de vedere fiscal: potrivit prevederilor art. 19³ lit. c) pct. 4 din Codul fiscal, sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezintă elemente similare veniturilor.

a)anularea ajustărilor pentru deprecierea titlurilor şi altor active Financiare prin creditul contului 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mai puţin ajustarea de inflaţie";

b)înregistrarea modificării valorii juste prin alte elemente ale rezultatului global.

Din punct de vedere fiscal: această operaţiune nu generează impact fiscal.

1.Diferenţele dintre metoda liniară şi metoda dobânzii efective, aferentă titlurilor aflate în sold la 31.12.2011, înregistrate în creditul contului 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mai puţin ajustarea la inflaţie", se vor trata astfel:

Din punct de vedere fiscal: potrivit prevederilor art. 19³ lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, sumele reprezentând elemente de natura veniturilor înregistrate suplimentar sunt elemente similare veniturilor.

2.Diferenţele dintre metoda liniară şi metoda dobânzii efective, aferentă titlurilor aflate în sold la 31.12.2011, înregistrate în debitul contului 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mas puţin ajustarea la inflaţie", se vor trata astfel:

Din punct de vedere fiscal: potrivit prevederilor art. 19³ lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, sumele reprezentând elemente de natura cheltuielilor înregistrate suplimentar sunt elemente similare cheltuielilor

B)Tratamentul fiscal al ajustării veniturilor din dobânzi calculate până la 31.12.2011 prin utilizarea metodei liniare, ca urmare a aplicării retrospective a metodei dobânzii efective

(3)Operaţiuni din aplicarea efectivă a IFRS

1.31 decembrie 2012

Diferenţele din modificarea valorii juste înregistrate în alte elemente ale rezultatului global nu au impact fiscal la calculul impozitului pe profit la momentul înregistrării acestora.

Cheltuielile cu deprecierea obligaţiunilor înregistrate ca urmare a diminuării valorii juste a activelor financiare în conformitate cu reglementările contabile IFRS sunt deductibile la determinarea profitului impozabil.

2.31 decembrie 2013

Ca urmare a încasării preţului de vânzare se înregistrează anularea deprecierii înregistrate la 31.12.2012.

Veniturile reprezentând anularea cheltuielilor cu deprecierea obligaţiunilor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile, sunt venituri impozabile la determinarea profitului impozabil.

CAPITOLUL 4: Exemplul IV - Operaţiuni de acoperire

(1)Operaţiuni efectuate la momentul retratării la data de 1.01.2012

1.Instrumentul de acoperire:

1.1.Instrumentul de acoperire a riscului de valoare justă: diferenţele favorabile/nefavorabile de valoare justă aferente instrumentului de acoperire acumulate între momentul iniţierii relaţiei de acoperire şi 31.12.2011, evidenţiate prin creditarea/debitarea contului 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mai puţin ajustarea la inflaţie", se vor trata astfel:

Din punct de vedere fiscal:

- potrivit art. 19³ lit. c) pct. 2 din Codul fiscal, sumele care reprezintă elemente de natura veniturilor înregistrate suplimentar, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, reprezintă elemente similare veniturilor;

- potrivit art. 19³ lit. c) pct. 3 din Codul fiscal, sumele care reprezintă elemente de natura cheltuielilor înregistrate suplimentar, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, sunt considerate elemente similare cheltuielilor numai dacă acestea sunt deductibile în conformitate cu prevederile art. 21 din Codul fiscal.

1.2.Instrumentul de acoperire a riscului fluxurilor de trezorerie:

a)partea eficientă a diferenţei favorabile/nefavorabile de valoare justă aferente instrumentului de acoperire acumulată între momentul iniţierii relaţiei de acoperire şi 31.12.2011, evidenţiată prin creditarea/debitarea contului 523 "Diferenţe privind instrumentele de acoperire â fluxurilor de trezorerie (partea eficientă)", se va trata astfel:

Din punct de vedere fiscal: această operaţiune nu generează impact fiscal.

b)partea ineficientă a diferenţei favorabile/nefavorabile de valoare justă aferente instrumentului de acoperire acumulată între momentul iniţierii relaţiei de acoperire şi 31.12.2011, evidenţiată prin creditarea/debitarea contului 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mai puţin ajustarea la inflaţie", se va trata astfel:

Din punct de vedere fiscal:

2.Elementul acoperit în cadrul unei relaţii de acoperire a valorii juste: diferenţele favorabile/nefavorabile de valoare justă aferentă elementului acoperit acumulată între momentul iniţierii relaţiei de acoperire şi 31.12.2011 evidenţiată cu ajutorul contului 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mai puţin ajustarea la inflaţie", se vor trata astfel:

Din punct de vedere fiscal:

(2)Operaţiuni din aplicarea efectivă a IFRS

(2¹)I. Operaţiunile de acoperire a riscului valorii juste

1.Modificările de valoare justă ale instrumentului financiar derivat de acoperire, înregistrate în conturile de cheltuieli/venituri privind instrumentele de acoperire se vor trata astfel:

Din punct de vedere fiscal: veniturile şi cheltuielile generate de evaluarea ulterioară a instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit reglementărilor contabile, sunt luate în calcul la stabilirea profitului impozabil potrivit prevederilor pct. 12 din Normele metodologice date în aplicarea titlului II - Impozitul pe profit.

2.Modificările de valoare justă ale elementului acoperit şi atribuite riscului acoperit înregistrate în conturile de cheltuieli/venituri privind elementele acoperite se vor trata astfel:

Din punct de vedere fiscal: sunt venituri impozabile/cheltuieli deductibile potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) din Codul fiscal.

(2²)II. Operaţiunile de acoperire a riscului fluxurilor de trezorerie

Operaţiunile de acoperire a riscului fluxurilor de trezorerie aferente unei tranzacţii viitoare angajate care are drept rezultat ulterior recunoaşterea unui activ financiar sau a unei datorii financiare

Modificările de valoare justă ale instrumentelor de acoperire:

a)aferente părţii eficiente a acoperirii evidenţiate în alte elemente ale rezultatului global, se vor trata astfel:

Din punct de vedere fiscal: această operaţiune nu generează impact fiscal.

b)aferente părţii ineficiente a acoperirii înregistrate în conturile de cheltuieli/venituri privind instrumentele de acoperire a riscului fluxurilor de numerar, se vor trata astfel:

În momentul recunoaşterii în contul de profit şi pierdere a câştigurilor/pierderilor, evidenţiate anterior în alte elemente ale rezultatului global, acestea se vor trata astfel:

Din punct de vedere fiscal: sunt venituri impozabile/cheltuieli deductibile potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) şi art. 21 alin. (1) din Codul fiscal.

CAPITOLUL 5: Exemplul V - Retratarea mijloacelor fixe amortizabile ca urmare a trecerii de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost

(1)O instituţie de credit prezintă următoarea situaţie cu privire la un mijloc fix amortizabil:

- cost de achiziţie: 1.000.000 lei;

- rezervă din reevaluare înregistrată la 31.12.2003: 300.000 lei,

- rezervă din reevaluare înregistrată la 31.12.2004:500.000 lei;

- amortizarea rezervelor din reevaluare cumulată la 31.12.2011 este de 350.000 lei, din care:

- suma de 150.000 lei a fost dedusă potrivit prevederilor Codului fiscal în vigoare pentru perioadele respective şi nu a intrat sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (51) din Codul fiscal;

- suma de 200.000 lei nu a fost dedusă potrivit prevederilor Codului fiscal;

- actualizarea cu rata inflaţiei a mijlocului fix, evidenţiată la data de 1.01.2012 în contul rezultatul reportat, este de 200.000 lei (suma brută), iar amortizarea cumulată aferentă costului inflatat este de 50.000 lei;

- metoda de amortizare: amortizare liniară.

Pentru simplificare considerăm că durata de amortizare contabilă este egală cu durata normală de utilizare fiscală.

(2)Operaţiuni efectuate la momentul retratării la data de 1.01.2012

La 1.01.2012, odată cu aplicarea IFRS, în situaţia în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, au loc următoarele operaţiuni:

Etapa I: Eliminarea efectului reevaluărilor:

1.eliminarea surplusului din reevaluare în sumă de 800.000 lei;

2.anularea sumelor reprezentând amortizarea reevaluării în sumă de 350.000 lei.

Din punct de vedere fiscal:

Operaţiunea de anulare a rezervei nu are impact fiscal, deoarece, în acest caz, impozitarea se efectuează ca urmare a anulării sumelor reprezentând amortizarea reevaluării în sumă de 350.000 lei. Pentru sumele provenite din anularea amortizării rezervelor de reevaluare, din punct de vedere fiscal, se va face distincţia între amortizarea rezervei din reevaluare care a fost dedusă la calculul profitului impozabil şi amortizarea rezervei din reevaluare care nu a fost dedusă la calculul profitului impozabil, astfel:

- conform prevederilor art. 19³ lit. c) pct. 1 din Codul fiscal, sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezintă elemente similare veniturilor (150.000 lei în exemplul dat);

- conform prevederilor art. 19³ lit. c) pct. 4 din Codul fiscal, sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezintă elemente similare veniturilor (200.000 lei în exemplul dat).

Etapa a II-a: Înregistrarea actualizării cu rata inflaţiei

1.actualizarea cu rata inflaţiei a valorii mijlocului fix cu suma de 200.000 lei;

2.actualizarea cu rata inflaţiei a valorii amortizării mijlocului fix cu suma de 50 000 lei.

Din punct de vedere fiscal:

Conform art. 19³ lit. b) pct. 1 din Codul fiscal, sumele brute înregistrate în creditul contului rezultatul reportat, provenite din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, sunt tratate ca rezerve şi impozitate potrivit art. 22 alin. (5) din acelaşi act normativ, cu condiţia evidenţierii în soldul creditor al acestuia, analitic distinct.

Prin urmare, suma de 200.000 lei este tratată ca rezervă dacă aceasta este evidenţiată în soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct.

Suma de 50.000 lei reprezintă element similar cheltuielilor, potrivit art. 19³ lit. b) pct. 3 din Codul fiscal.

În situaţia în care sumele brute înregistrate în creditul contului rezultatul reportat, provenite din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, nu sunt menţinute în soldul creditor al acestuia, analitic distinct, conform art. 19³ lit. b) pct. 1¹ din Codul fiscal, sumele respective se impozitează astfel;

- sumele care au fost anterior deduse se impozitează la momentul utilizării potrivit art. 22 alin. (5) din Codul fiscal; diminuarea soldului creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct, în care sunt înregistrate sumele din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor cu sumele rezultate din actualizarea cu rata inflaţiei a amortizării mijloacelor fixe se consideră utilizare a rezervei;

- sumele care sunt deduse ulterior prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a mijloacelor fixe şi terenurilor, după caz.

CAPITOLUL 6: Exemplul VI - Active imobilizate deţinute în vederea vânzării

1.Clasificarea activelor imobilizate drept deţinute în vederea vânzării

Se consideră următorul exemplu:

Ca urmare a existenţei unui plan de vânzare, o instituţie de credit deţine un activ imobilizat pentru activitatea proprie pentru care ia decizia clasificării acestuia în vederea vânzării. La acest moment, pentru activul imobilizat respectiv se deţin următoarele date:

- cost de achiziţie: 15.000 lei;

- amortizare cumulată: 4.000 lei;

- valoare contabilă: 11.000 lei.

Pentru simplificare considerăm că amortizarea contabilă este egală cu amortizarea fiscală.

La momentul transferului valoarea justă a activului imobilizat este de 7.500 lei şi se constată o depreciere faţă de valoarea contabilă (11.000 lei) în sumă de 3.500 lei.

Din punct de vedere fiscal:

Veniturile reprezentând anularea cheltuielilor cu ajustările pentru deprecierea imobilizărilor corporale/stocurilor sunt venituri neimpozabile la calculul profitului impozabil. Cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea imobilizărilor corporale/stocurilor sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

2.Încetarea clasificării activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării

Ulterior, la 6 luni după momentul clasificării, se modifică planul de vânzare al activului imobilizat deţinut în vederea vânzării. Drept urmare, acesta este transferat în categoria imobilizări corporale în scopul utilizării pentru activitatea proprie. Amortizarea cumulată la momentul clasificării este în sumă de 4.000 lei, iar amortizarea care s-ar fi înregistrat dacă activul nu ar fi fost transferat este în sumă de 1.000 lei.

Operaţiuni regăsite în evidenţă:

- transferul activului imobilizat deţinut în vederea vânzării în categoria activelor deţinute pentru activitate proprie;

- cheltuielile cu amortizarea suplimentară înregistrată la momentul transferului activului imobilizat deţinut în vederea vânzării în categoria activelor deţinute pentru activitate proprie;

- veniturile/cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea activelor imobilizate care încetează a mai fi clasificate ca deţinute în vederea vânzării, la momentul reclasificării în categoria activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie.

Din punct de vedere fiscal:

Cheltuiala cu amortizarea suplimentară înregistrată la momentul reclasificării activului imobilizat deţinut în vederea vânzării în categoria activelor deţinute pentru activitate proprie este nedeductibilă fiscal, urmând a se recalcula valoarea fiscală rămasă neamortizată şi durata de amortizare conform art. 24 alin. (23) din Codul fiscal.

Astfel, valoarea fiscală rămasă neamortizată este 11.000 lei.

Durata de amortizare este durata normală de utilizare rămasă determinată în baza duratei normale de utilizare iniţiale, din care se scade durata în care a fost clasificat în categoria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării. Amortizarea fiscală se calculează începând cu luna următoare celei în care a fost reclasificat în categoria activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală.

CAPITOLUL 7: Exemplul VII - Investiţii imobiliare

Instituţia de credit A deţine o clădire clasificată în categoria imobilizărilor corporale pentru care se ia decizia utilizării în scopul realizării de venituri din chirii. Prin urmare, aceasta este transferată în categoria investiţiilor imobiliare. La acest moment se deţin următoarele date:

- cost de achiziţie: 15.000 lei;

- amortizare cumulată: 4.000 lei;

- valoare contabilă: 11.000 lei.

Pentru simplificare considerăm că amortizarea contabilă este egală cu amortizarea fiscală.

Transferul din categoria imobilizări corporale în categoria investiţiilor imobiliare

După recunoaşterea investiţiei imobiliare pentru evaluarea acesteia se poate alege unul dintre următoarele modele:

a)Modelul bazat pe cost

În cazul modelului bazat pe cost, concomitent cu transferul costului de achiziţie (15.000 lei) se va face şi transferul valorii amortizate (4.000 lei).

Operaţiuni regăsite în evidenţă:

- înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea;

- înregistrarea cheltuielilor cu ajustările pentru deprecierea investiţiilor imobiliare;

- reluarea (anularea/diminuarea) ajustărilor pentru deprecierea investiţiilor imobiliare.

Din punct de vedere fiscal:

Cheltuielile cu amortizarea investiţiilor imobiliare sunt deductibile conform art. 24 din Codul fiscal.

Cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea investiţiilor imobiliare sunt nedeductibile, iar veniturile reprezentând anularea/diminuarea ajustărilor pentru depreciere sunt neimpozabile la determinarea profitului impozabil.

b)Modelul bazat pe valoarea justă

În cazul modelului bazat pe valoarea justă, transferul se face la valoarea contabilă (11.000), iar evaluarea investiţiei imobiliare se face la valoarea justă.

Operaţiuni regăsite în evidenţă sunt:

- înregistrarea veniturilor din ajustările valorii juste (diferenţele pozitive rezultate din reevaluarea tuturor elementelor din clasa de investiţii imobiliare la valoarea justă);

- înregistrarea cheltuielilor cu ajustările valorii juste (diferenţele negative rezultate din reevaluarea tuturor elementelor din clasa de investiţii imobiliare la valoarea justă).

Din punct de vedere fiscal:

Potrivit art. 7 alin. (1) pct. 34 lit. d) din Codul fiscal, pentru proprietăţile imobiliare clasificate ca investiţii imobiliare, valoarea fiscală este reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea de piaţă a investiţiilor imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. În valoarea fiscală se includ şi evaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile. În cazul în care se efectuează evaluări ale investiţiilor imobiliare care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă neamortizată stabilită în baza costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă a investiţiilor imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă neamortizată a investiţiilor imobiliare se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie/producţie sau valoni de piaţă, după caz, a investiţiilor imobiliare.

Veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă, sunt neimpozabile potrivit art. 20 lit. g) din Codul fiscal. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiţii imobiliare, după caz.

Cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă, în cazul în care se înregistrează o descreştere a valorii acestora, sunt nedeductibile potrivit art. 21 alin. (4) lit. ş³) din Codul fiscal.

CAPITOLUL 8: Exemplul VIII - Retratarea cheltuielilor de constituire

(1)_

La data de 31 decembrie 2008 instituţia de credit X a efectuat cheltuieli de constituire în sumă de 100.000 lei.

Din punct de vedere contabil, conform prevederilor pct. 99 alin. (1) din Ordinul Băncii Naţionale a României nr. 13/2008 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile instituţiilor de credit, instituţiilor financiare nebancare şi Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, cu modificările şi completările ulterioare, instituţia de credit a optat pentru imobilizarea cheltuielilor de constituire şi a amortizat liniar aceste cheltuieli pe o perioadă de 5 ani.

Cheltuielile cu amortizarea cheltuielilor de constituire aferente perioadei 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2011 sunt în sumă de 60.000 lei.

Din punct de vedere fiscal: amortizarea cheltuielilor de constituire este deductibilă la calculul profitului impozabil potrivit prevederilor pct. 12 din Normele metodologice date în aplicarea titlului II - Impozitul pe profit.

(2)Operaţiuni efectuate la momentul retratării la data de 1.01.2012

Conform IFRS, cheltuielile de constituire sunt recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt suportate. Prin urmare, se efectuează retratarea acestora, instituţia de credit X putând opta să efectueze această retratare prin una dintre cele două variante prezentate mai jos:

Varianta 1

Anularea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor necorporale în sumă de 60.000 lei prin creditarea contului 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mai puţin ajustarea la inflaţie" şi reclasificarea cheltuielilor de constituire din categoria "imobilizări necorporale" în categoria "cheltuieli" prin debitarea corespunzătoare a contului 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mai puţin ajustarea la inflaţie" cu suma de 100.000 lei.

Din punct de vedere fiscal, suma de 60.000 lei înregistrată în creditul contului 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mai puţin ajustarea la inflaţie" reprezintă element similar veniturilor, în conformitate cu prevederile art. 19³ lit. c) pct. 1 din Codul fiscal.

Suma de 100.000 lei înregistrată în debitul contului 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mai puţin ajustarea la inflaţie" reprezintă element similar cheltuielilor, în conformitate cu prevederile art. 19³ lit. c) pct. 3 din Codul fiscal.

Varianta 2

Înregistrarea în debitul contului 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mai puţin ajustarea la inflaţie" a valorii rămase neamortizate a imobilizării necorporale cheltuieli de constituire în sumă de 40.000 lei.

Din punct de vedere fiscal, suma de 40.000 lei înregistrată în debitul contului 58172 "Rezultatul reportat provenit din alte ajustări, mai puţin ajustarea la inflaţie" reprezintă element similar cheltuielilor, în conformitate cu prevederile art. 19³ lit. c) pct. 3 din Codul fiscal.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 385 din data de 28 iunie 2013