DECIZIE nr. 12 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Cristina Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Ionel Nedelcu în Dosarul nr. 1.802/54/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 483D/2015.
2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă că, la dosar, partea Agenţia Naţională de Integritate a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.
4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a mai analizat textul de lege criticat, stabilind că incompatibilitatea respectivă reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice. Dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, prin care a fost modificat art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, reprezintă norme speciale şi nu instituie în sarcina primarului o obligaţie, ci o facultate. Autorul excepţiei, prin critica formulată, vizează, de fapt, interpretarea şi aplicarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 6 martie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.802/54/2014, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, prin care s-a constatat că în perioada 7 septembrie 2012-30 septembrie 2013 autorul s-a aflat în stare de incompatibilitate.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că în textul de lege criticat nu sunt identificate concret instituţiile publice de interes local în care primarul sau viceprimarul localităţii respective nu ar putea face parte din consiliul de administraţie, lăsând la aprecierea inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate stabilirea acestora. Prevederile legale criticate aduc atingere, în special, dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (3), precum şi celor ale art. 37, întrucât, deşi a îndeplinit toate condiţiile pentru a fi ales, inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate, interpretând mecanic textul de lege, au înlăturat, în ceea ce îl priveşte, dreptul de a fi ales. S-a adus astfel atingere şi prevederilor art. 53 din Constituţie, deoarece i se restrânge dreptul de a fi primar fără a exista vreuna dintre situaţiile prevăzute de alin. (2) teza a doua a textului pretins încălcat. Interzicerea activităţii de membru în consiliul de administraţie al unei şcoli, activitate neremunerată, nu se încadrează în situaţiile prevăzute de art. 53 din Legea fundamentală. Incompatibilitatea nu ar trebui să existe, deoarece, potrivit art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din şapte membri, printre care se numără şi primarul, ceea ce este perfect legal având în vedere atribuţiile pe care le are primarul potrivit art. 63 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.
7. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
9. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale, arătând că punctul său de vedere a fost reţinut în Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014.
10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de Agenţia Naţională de Integritate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul conţinut: "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice."
13. Potrivit art. 77 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, "Ori de câte ori prin legi şi prin alte acte normative se face trimitere la Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale ori la «societatea comercială/societăţile comerciale», după caz, trimiterea se consideră a fi făcută la Legea societăţilor nr. 31/1990 ori, după caz, la «societatea/societăţile reglementată/reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare»."
14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 37 privind dreptul de a fi ales şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că textul de lege criticat instituie o serie de incompatibilităţi care reprezintă măsuri necesare pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, măsuri ce au ca scop garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice (a se vedea Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 28 aprilie 2011).
16. Referitor la critica potrivit căreia în textul de lege criticat nu sunt identificate în concret instituţiile publice de interes local din al căror consiliu de administraţie poate face parte primarul, lăsând la aprecierea inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate stabilirea acestora, Curtea observă că aceasta se întemeiază pe situaţia particulară în care se află autorul excepţiei. Astfel, prin prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 se instituie mai multe situaţii de incompatibilitate. Potrivit raportului întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, autorul excepţiei se afla în situaţie de incompatibilitate întrucât deţinea atât funcţia de primar, cât şi pe cea de membru al consiliului de administraţie al instituţiilor publice (şcoala în care autorul a ocupat poziţia de membru al consiliului de administraţie fiind considerată de Agenţie ca încadrându-se în sintagma cu o sferă largă de cuprindere "instituţii publice"). În perioada în care autorul excepţiei a exercitat şi funcţia de primar şi pe aceea de membru în consiliul de administraţie al şcolii, 7 septembrie 2012-30 septembrie 2013, art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevedea că în componenţa consiliului de administraţie intră, pe lângă cadre didactice, inclusiv directorul, reprezentanţi ai părinţilor, un reprezentant al consiliului local şi un reprezentant al primarului, iar nu primarul însuşi. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014, art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 a fost modificat în sensul că din consiliul de administraţie al şcolii fac parte, pe lângă ceilalţi reprezentanţi, şi primarul sau un reprezentant al primarului. Din această perspectivă, a succesiunii legilor în timp, Curtea observă că autorul critică, în realitate, modul de interpretare şi aplicare a legii de către Agenţia Naţională de Integritate, aspect ce excedează controlului de constituţionalitate. În acest sens, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa în materie, a constatat că susţinerile privind înţelegerea conţinutului normelor juridice criticate, prin corelare cu alte dispoziţii legale, vizează interpretarea şi aplicarea legilor în cauza dedusă judecăţii. Stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcţiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului public (a se vedea în acest sens Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 12 iunie 2015, paragraful 27).
17. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 alin. (3) şi art. 37 din Legea fundamentală, Curtea observă că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece, prin stabilirea unei incompatibilităţi între funcţia de primar şi aceea de membru al consiliului de administraţie la instituţiile publice, nu se aduce atingere dreptului de a ocupa o funcţie publică în condiţiile legii şi dreptului de a fi ales. Astfel, persoanele care ocupă aceste funcţii publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, situaţie în care se află şi autorul excepţiei, iar incapacitatea ataşată mandatului astfel dobândit reprezintă o garanţie necesară exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice (a se vedea în acest sens Decizia nr. 225 din 15 februarie 2011, precitată, şi Decizia nr. 309 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 4 august 2014, paragraful 38).
18. Întrucât în cauză nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale, critica raportată la prevederile art. 53 din Constituţie nu poate fi reţinută.
19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ionel Nedelcu în Dosarul nr. 1.802/54/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 19 ianuarie 2016.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 235 din data de 30 martie 2016