Document embed

DECIZIE nr. 657 din 11 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Augustin Zegrean	- preşedinte
Valer Dorneanu	- judecător
Toni Greblă	- judecător
Petre Lăzăroiu	- judecător
Mircea Ştefan Minea	- judecător
Daniel Marius Morar	- judecător
Mona-Maria Pivniceru	- judecător
Puskas Valentin Zoltan	- judecător
Tudorel Toader	- judecător
Patricia Marilena Ionea	- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă în Dosarul nr. 7.658/117/2013 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 704D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile Maria Vasii şi Casa Judeţeană de Pensii Cluj, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 26 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.658/117/2013, Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată din oficiu de instanţa de judecată, într-o cauză privind asigurări sociale.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1), art. 44, art. 41 alin. (1) şi art. 47 din Constituţie. Astfel, consideră că se creează un regim discriminatoriu între beneficiarii pensiei anticipate şi anticipate parţiale supuşi suspendării plăţii pensiei, potrivit art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, pe de o parte, şi persoanele care se încadrează în ipoteza art. 6 alin. (2) din aceeaşi lege, de cealaltă parte, cărora, deşi sunt beneficiare ale aceluiaşi tip de pensii, nu li se suspendă plata pensiei. Susţine că, dacă s-ar interpreta dispoziţiile art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 ca exceptându-i pe avocaţi şi celelalte categorii enumerate la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 de la considerarea lor ca "persoane care realizează venituri din activităţi profesionale " şi astfel ca persoane ce se găsesc în una din situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV "s-ar putea ajunge la interpretarea că, în cazul lor, practicarea activităţii de avocatură, chiar dacă produce din aceasta un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, ar putea fi făcută în contextul în care persoana ar beneficia concomitent de pensie anticipată."

6. Totodată, consideră că "dreptul la proprietate privată este încălcat prin interzicerea cumulului pensiei anticipate cu venituri obţinute de către persoane angajate cu contract individual de muncă, persoane fizice autorizate, din alte activităţi profesionale etc. [conform dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. b), raportat la art. 6 alin. (1) pct. I, II şi IV din Legea nr. 263/2010], în mod discriminatoriu, în condiţiile în care aparent, prin prevederile corelate ale art. 6 alin. (2) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010, s-ar permite avocaţilor să cumuleze pensia anticipată în sistemul public de pensii cu veniturile realizate din practicarea acestei profesii."

7. De asemenea, susţine că este încălcat dreptul la muncă "prin instituirea interdicţiei de cumulare a pensiei anticipate cu salariul sau cu venituri din alte activităţi şi respectiv prin instituirea unei excepţii de la regulă, anume prin exceptarea avocaţilor de la această interdicţie."

8. Pentru aceleaşi motive consideră că sunt înfrânte şi prevederile constituţionale referitoare la nivelul de trai şi dreptul la pensie.

9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. De asemenea, arată că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare.

11. Avocatul Poporului mai arată că, în realitate, critica formulata nu vizează aspecte de natură constituţională, deoarece întreaga motivare se referă la interpretarea şi aplicarea modului în care diferite categorii de beneficiari se pot prevala de dispoziţiile legale privind pensia anticipată sau anticipata parţială. Or, felul în care dispoziţiile de lege criticate sunt interpretate sau aplicate, fie de o autoritate publică, fie de către instanţa de judecată, precum şi aspectele referitoare la o eventuală eroare în aplicarea legislaţiei într-un anumit domeniu nu sunt chestiuni ce aparţin sferei de competenţă a Curţii Constituţionale.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin (2) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, dispoziţii care au următoarea redactare:

- Art. 6 alin. (2):

"Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, în condiţiile prezentei legi, avocaţii, personalul clerical şi cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum şi orice persoană care doreşte să se asigure, respectiv să îşi completeze venitul asigurat.";

- Art. 114 alin. (1) lit. b):

"(1) În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

[...]

b) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni."

15. Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă şi art. 47 privind nivelul de trai şi dreptul la pensie.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta se referă, în esenţă, la diferenţa de tratament care se creează între titularii unor pensii anticipate sau anticipate parţiale care realizează venituri din activităţile ori exercitarea funcţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010, pe de o parte, şi titularii aceluiaşi tip de pensii care ar realiza veniturile la care se referă art. 6 alin. (2) din acelaşi act normativ, pe de altă parte, sub aspectul dreptului de a cumula pensia cu alte venituri.

17. Analizând această critică, Curtea constată că dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 263/2010 stabilesc în primul alineat categoriile de persoane care sunt asigurate în mod obligatoriu în cadrul sistemul public de pensii. În al doilea alineat al aceluiaşi articol, legiuitorul se referă la persoanele care nu sunt asigurate obligatoriu în acest sistem de pensii, dar care pot opta pentru a fi asigurate, în mod facultativ. În speţă, Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă se referă la avocaţi.

18. În ceea ce priveşte art. 114 din Legea nr. 263/2010, acesta prevede cazurile când plata pensiei se suspendă, incluzând şi ipoteza avută în vedere de autorul excepţiei, respectiv cea în care pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010. Acest text de lege nu se referă însă şi la persoanele care realizează venituri pentru care obligaţia de asigurare în sistemul public de pensii nu este obligatorie.

19. Curtea apreciază că diferenţa de tratament juridic instituită de lege nu are un caracter discriminator, având în vedere că situaţia persoanelor obligate să se asigure în sistemul public de pensii este în mod obiectiv diferită faţă de cea a persoanelor care nu au această obligaţie. Astfel, aşa cum s-a reţinut mai sus, persoanele încadrate în ipoteza art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 nu sunt obligate să contribuie la sistemul public de pensii. Prin urmare, deşi ar putea beneficia de o pensie anticipată sau anticipată parţială în sistemul public de pensii, acestea ar putea ca, ulterior obţinerii acestei pensii, să nu opteze şi pentru plata unei contribuţii în acest sistem pentru veniturile obţinute din activităţile prevăzute la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, aşa încât nu ar realiza un stagiu de cotizare suplimentar în acest sistem şi nu ar beneficia de valorificarea acestei perioade la calculul pensiei pentru limită de vârstă, potrivit art. 64 alin. (1), respectiv art. 67 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Mai mult, nu trebuie omis faptul că, în cazul avocaţilor, la care se referă autorul excepţiei, aceştia sunt obligaţi să contribuie la sistemul de asigurări sociale al avocaţilor, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000.

20. Spre deosebire de această situaţie, persoanele care au obţinut o pensie anticipată ori anticipată parţială şi care, ulterior, se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute în art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea nr. 263/2010, deşi sunt supuse măsurii suspendării plăţii pensiei, beneficiază însă de efectele stagiului de cotizare realizat în perioada de suspendare.

21. Prin urmare, Curtea apreciază că este lipsită de temei critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.

22. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 raportată la prevederile art. 41 alin. (1), art. 44 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că aceasta este lipsită de relevanţă în cauză, deoarece părţile nu fac parte din categoria de persoane al căror drept de proprietate, drept la muncă şi drept la pensie Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă susţine că ar fi încălcate. De altfel, autorul susţine că prevederile constituţionale mai sus amintite sunt încălcate pornind tot de la aspectul diferenţei de tratament juridic instituit între diferiţii beneficiari ai pensiei anticipate şi pensiei anticipate parţiale, din perspectiva cumulului acestui drept cu alte venituri.

23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă în Dosarul nr. 7.658/117/2013 şi constată că dispoziţiile art. 6 alin. (2) şi art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 noiembrie 2014.

-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 23 din data de 13 ianuarie 2015