DECIZIE nr. 684 din 20 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioniţa Cochinţu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990, excepţie ridicată de Estera Flegher în Dosarul nr. 20.285/245/2012 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 415/2015.
2. La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepţiei de neconstituţionalitate şi se constată lipsa celeilalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care prezintă situaţia de fapt a cauzei, astfel cum se regăseşte pe rolul instanţei de judecată, cu referire la unele aspecte legate de participarea la adunările generale ale societăţii împotriva căreia este formulată acţiunea. În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea prevederilor art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990, susţine că acestea nu reflectă dispoziţiile constituţionale ale art. 44 alin. (2) din Constituţie, precum şi din alte acte normative internaţionale referitoare la dreptul de proprietate şi de moştenire, întrucât acestea protejează societăţile în detrimentul acţionarilor şi, mai cu seamă, a acelora care sunt în minoritate. Totodată, precizează că nu a fost anunţată niciodată cu privire la data când a avut loc adunarea generală, precum şi faptul că a întreprins toate demersurile pentru retragerea din societate, însă nu a primit niciun răspuns din partea societăţii. În final, solicită "aprobarea pentru rejudecarea cauzei" şi menţionează că prin notele scrise a arătat care a fost întreg demersul cauzei.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 10 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 20.285/245/2012, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990, excepţie ridicată de Estera Flegher într-o cauză având ca obiect pretenţii, respectiv obligarea la plata unei sume reprezentând contravaloarea unor acţiuni.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (2) din Constituţie, deoarece stabilesc condiţii draconice de retragere din societate, practic instituind "o închisoare" a acţionarilor. Astfel, se creează un dezechilibru major în defavoarea acţionarilor, în special a celor minoritari, care sunt grav prejudiciaţi, întrucât nu îşi pot exercita prerogativele dreptului de proprietate, creându-se o situaţie de inferioritate a acestora în raport cu drepturile pe care societatea şi acţionarii le au în virtutea prevederilor art. 134 din Legea nr. 31/1990. Totodată, arată că nu a putut îndeplini procedura prevăzută de art. 134 din Legea nr. 31/1990, deoarece nu a fost notificată niciodată cu privire la data ţinerii adunării generale, iar practica de a publica convocările adunării generale în diferite publicaţii pe care le alege administratorul societăţii este de natură să ascundă data la care au loc aceste adunări generale, cât şi obiectul acestora.
7. Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal arată că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, întrucât acestea conferă acţionarilor minoritari mijlocul de a se apăra împotriva hotărârilor adunării generale legal adoptate cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului societăţii în străinătate, schimbarea formei societăţii şi fuziunea sau divizarea societăţii, care le-ar afecta unele drepturi. Art. 134 din Legea nr. 31/1990 nu înfrânge principiul conform căruia transferul acţiunilor este liber, acţionarii nemulţumiţi de funcţionarea societăţii putând să o părăsească în orice moment doresc, prin înstrăinarea acţiunilor pe care le posedă.
8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "(1) Acţionarii care nu au votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale au dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate, numai dacă respectiva hotărâre a adunării generale are ca obiect:
a) schimbarea obiectului principal de activitate;
b) mutarea sediului societăţii în străinătate;
c) schimbarea formei societăţii;
d) fuziunea sau divizarea societăţii.
(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat în termen de 30 de zile de la data publicării hotărârii adunării generale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), şi de la data adoptării hotărârii adunării generale, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d).
(21) În cazurile prevăzute de art. 2461 şi 2462, acţionarii care nu sunt în favoarea fuziunii/divizării îşi pot exercita dreptul de retragere în termen de 30 de zile de la data publicării proiectului de fuziune/divizare în condiţiile art. 242 alin. (2) sau, după caz, art. 242 alin. (21).
(3) Acţionarii vor depune la sediul societăţii, alături de declaraţia scrisă de retragere, acţiunile pe care le posedă sau, după caz, certificatele de acţionar emise potrivit art. 97.
(4) Preţul plătit de societate pentru acţiunile celui ce exercită dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezultă din aplicarea a cel puţin două metode de evaluare recunoscute de legislaţia în vigoare la data evaluării. Expertul este numit de judecătorul delegat în conformitate cu dispoziţiile art. 38 şi 39, la cererea consiliului de administraţie, respectiv a directoratului.
(5) Costurile de evaluare vor fi suportate de societate.
12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 44 alin. (2) referitor la garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietăţii private, indiferent de titular.
13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate prevăd, pe de o parte, dreptul acţionarilor care nu au votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate, numai dacă respectiva hotărâre a adunării generale are ca obiect schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului societăţii în străinătate, schimbarea formei societăţii sau fuziunea ori divizarea societăţii şi, pe de altă parte, condiţiile în care poate avea foc o asemenea operaţiune.
14. Prin Decizia nr. 247 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 27 iunie 2005, Curtea a reţinut că obiectul principal de activitate, sediul sau forma societăţii reprezintă elemente esenţiale ale actului constitutiv al acesteia, pentru care acţionarii şi-au exprimat consimţământul, acesta fiind expresia voinţei concordante a acestora. În cazul în care vreunul dintre elementele esenţiale ale actului constitutiv al societăţii urmează să fie modificat, este necesar să existe un nou acord de voinţă al tuturor acţionarilor, prin dispoziţiile de lege criticate conferindu-se acţionarilor minoritari mijlocul de a se apăra împotriva hotărârilor adunării generale, care afectează unele elemente esenţiale ale societăţii.
15. Astfel, acţionarii care nu sunt de acord cu hotărârile adunării generale se pot retrage din societate. Acţionarul nu are dreptul să se retragă ori de câte ori adunarea generală adoptă o hotărâre cu care acesta nu este de acord, ci numai atunci când se iau hotărâri privind identificarea societăţii, şi anume schimbarea obiectului principal de activitate, mutarea sediului sau schimbarea formei societăţii, acestea fiind elemente esenţiale determinante pentru intrarea acţionarului în societate, aşa încât schimbarea lor, fără acordul său expres, îl îndreptăţeşte să se retragă. Dreptul de retragere al acţionarilor din societate reprezintă o excepţie de la regula potrivit căreia voinţa socială este rezultanta voinţei majorităţii acţionarilor şi se conferă acţionarilor minoritari care au votat împotrivă ori s-au abţinut.
16. Totodată, Curtea observă că, potrivit art. 117 din Legea nr. 31/1990, adunarea generală este convocată de consiliul de administraţie, respectiv de directorat, ori de câte ori este necesar, iar convocarea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate. Dacă toate acţiunile societăţii sunt nominative, convocarea poate fi făcută şi numai prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisă pe cale electronică, având încorporată, ataşată sau logic asociată semnătura electronică extinsă, expediată cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii adunării, la adresa acţionarului, înscrisă în registrul acţionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusă societăţii, dacă nu i-a fost comunicată în scris de acţionar. Aceste moduri de convocare nu pot fi folosite dacă sunt interzise prin actul constitutiv al societăţii sau prin dispoziţii legale. Pentru societăţile listate se aplică dispoziţiile relevante din legislaţia specifică pieţei de capital.
17. Faţă de cele prezentate, Curtea constată că prevederile art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990 dau posibilitatea acţionarilor care nu au votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale să se retragă din societate, în condiţiile prevăzute de textul criticat; or, astfel cum reiese din dosarul cauzei, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu a participat la adunarea generală şi nu a votat împotriva unei hotărâri a adunării generale, astfel că nu se regăseşte în ipoteza acestei norme. Tocmai pentru acest motiv, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate deduce pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor criticate prin prisma unei aplicări a acestora şi acţionarului care nu a participat la adunările generale şi care nu a avut posibilitatea de a-şi exprima votul, sens în care doreşte completarea normelor legale. În ceea ce priveşte completarea dispoziţiilor de lege, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
18. În ceea ce priveşte invocarea, prin notele scrise depuse la dosarul cauzei, precum şi prin susţinerile în faţa instanţei de contencios constituţional, şi a altor temeiuri constituţionale în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv art. 46 din Constituţie referitor la dreptul la moştenire, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei sale constante, spre exemplu, Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, invocarea în faţa Curţii şi a altor temeiuri de neconstituţionalitate decât cele arătate prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată, în speţă, invocarea art. 46 din Constituţie, temei care nu a fost reţinut în încheierea de sesizare pronunţată de instanţa judecătorească, este inadmisibilă.
19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 134 din Legea societăţilor nr. 31/1990, excepţie ridicată de Estera Flegher în Dosarul nr. 20.285/245/2012 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă - contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 20 octombrie 2015.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 950 din data de 22 decembrie 2015