DECIZIE nr. 250 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România

Augustin Zegrean

- preşedinte

Aspazia Cojocaru

- judecător

Acsinte Gaspar

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Iulia Antoanella Motoc

- judecător

Ion Predescu

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioniţa Cochinţu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) coroborat cu art. 7 şi art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Lidia Iulia Bleoancă în Dosarul nr. 4.547/229/2012 al Tribunalul Ialomiţa şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 129D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 37R din 21 ianuarie 2013, astfel cum a fost completată prin Decizia civilă nr. 142/R din 18 februarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.547/229/2012, Tribunalul Ialomiţa a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) coroborat cu art. 7 şi art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Lidia Iulia Bleoancă într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii, reglementată prin dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, respectiv prin faptul că responsabilitatea deţinerii rovinietei valabile revine în exclusivitate utilizatorului. Astfel, utilizatorul este contravenient chiar dacă nu el conduce automobilul fără rovinietă, instituindu-se o formă de răspundere penală pentru fapta altei persoane, ceea ce contravine art. 23 din Constituţie, întrucât răspunderea este personală, iar nu pentru fapta altuia.
Tribunalul Ialomiţa opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Totodată, arată că, în ceea priveşte art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, utilizator este şi persoana fizică ce foloseşte vehiculul în baza unui drept legal, iar în cazul schimbării utilizatorului vehiculului trebuie informată Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, în vederea operării modificării în baza de date, astfel cum este şi în cazul schimbării numărului de înmatriculare al vehiculului.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, menţionând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (1) coroborat cu art. 7 şi art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, care au următorul cuprins:
- Art. 1 alin. (1) lit. b):
"(1) În înţelesul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
[...]
b) utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini;"
- Art. 7:
"Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi a deţinerii rovinietei valabile, precum şi a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului."
- Art. 8 alin. (1):
"(1) Fapta de a circula fără a deţine rovinieta valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă."
În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 23 alin. (1), (8), (11) şi (12) cu privire la libertatea individuală.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele:
1. Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 a introdus tariful de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România pentru toate vehiculele înmatriculate şi pentru toţi utilizatorii români şi străini, structurat în funcţie de perioada de parcurs şi staţionare, încadrarea în clasa de emisii poluante, masa totală maximă autorizată şi numărul de axe, după caz, ca urmare a transpunerii Directivei 1999/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 187/42 din 20 iulie 1999, în ceea ce priveşte tarifarea utilizării infrastructurii de transport rutier.
Art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 se referă la termenii şi expresiile utilizate de acest act normativ, sens în care le defineşte Astfel, la art. 1 alin. (1) lit. b) defineşte termenul de "utilizator, în înţelesul acestei ordonanţe, ca fiind persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România - utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state - utilizatori străini.
De asemenea, potrivit art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi a deţinerii rovinietei valabile, precum şi a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului, constituind contravenţie continuă fapta de a circula fără a deţine rovinieta valabilă, care se sancţionează cu amendă, astfel cum prevede art. 8 alin. (1) din acelaşi act normativ.
2. Autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate este nemulţumită de faptul că responsabilitatea, respectiv sancţiunea pentru nerespectarea obligativităţii deţinerii unei roviniete pentru circulaţia pe reţeaua de drumuri naţionale din România aparţine utilizatorului, chiar dacă acesta nu este cel care a condus autovehiculul pe drumurile publice.
Această critică nu poate fi reţinută, întrucât, pe de o parte, certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, astfel încât se poate prezuma, cum de altfel reiese şi din textul criticat, că autovehiculul se află în proprietatea persoanei sau, după caz, în folosinţa persoanei înscrise în acest certificat.
Pe de altă parte, nicio normă legală nu interzice încredinţarea spre folosinţă a autovehiculului unei alte persoane, cu singura condiţie să posede permis de conducere valabil pentru categoria respectivă de autovehicul. În acest din urmă caz, persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare îşi asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit şi pe reţeaua de drumuri naţionale, unde deţinerea unei roviniete este obligatorie, aşa încât vina de a nu deţine rovinietă îi aparţine.
Totodată, deţinătorul, respectiv proprietarul autovehiculului sau, după caz, cel care foloseşte în mod legal autovehiculul, se poate îndrepta printr-o acţiune în regres împotriva persoanei căreia i-a fost încredinţat autovehiculul, dacă aceasta a depăşit termenii şi condiţiile în care i-a fost încredinţat autovehiculul şi a circulat pe reţeaua de drumuri naţionale fără rovinietă valabilă, în acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 623 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 23 iulie 2012.
3. Faţă de cele prezentate, Curtea constată că prevederile art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România nu conţin norme contrare dispoziţiilor constituţionale privind libertatea individuală, iar excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lidia Iulia Bleoancă în Dosarul nr. 4.547/229/2012 al Tribunalului Ialomiţa şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 plivind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Ialomiţa şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 21 mai 2013.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 408 din data de 5 iulie 2013