HOTĂRÂRE nr. 1 din 21 ianuarie 2015 asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor intitulată "Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii"

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Toni Greblă

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Maneta Safta

- prim-magistrat-asistent

Valentina Bărbăţeanu

- magistrat-asistent

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Claudia-Margareta Krupenschi

- magistrat-asistent

Simina Popescu

- magistrat-asistent

I. Cu Adresa nr. 497 din 22 decembrie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 6.160 din 22 decembrie 2014, Preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale propunerea legislativă a cetăţenilor intitulată "Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii", înregistrată la Senat cu nr. Bp 497 din 10 septembrie 2014, împreună cu originalele listei de susţinători.
II. Documentaţia transmisă Curţii Constituţionale de către Senat cuprinde:
1. Cererea înregistrată la Biroul Permanent al Senatului cu nr. 497 din 10 septembrie 2014, prin care membrii Comitetului de iniţiativă au solicitat înregistrarea propunerii legislative a cetăţenilor;
2. Declaraţia de constituire a Comitetului de iniţiativă autentificată prin încheierea de autentificare nr. 1.505 din 19 decembrie 2013;
3. Expunerea de motive "privind iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru promovarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii";
4. Propunerea legislativă care face obiectul iniţiativei legislative;
5. Avizul Consiliului Legislativ nr. 109 din 10 februarie 2014 referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii;
6. Adresele semnate de domnii Valentin Cristescu, Ilie Gheorghe şi, respectiv, Ion Pisc Scrădeanu, împuternicit şi, respectiv, membri ai Comitetului de iniţiativă, referitoare la depunerea listelor de susţinători, înregistrate la Senat cu nr. 497 din 22 septembrie 2014 şi, respectiv, nr. 497 din 23 septembrie 2014, nr. 497 din 25 septembrie 2014, nr. 497 din 30 septembrie 2014, nr. 497 din 7 octombrie 2014, nr. 497 din 8 octombrie 2014, nr. 497 din 14 octombrie 2014, nr. 497 din 23 octombrie 2014, nr. 497 din 14 noiembrie 2014, nr. 497 din 20 noiembrie 2014;
7. Tabelul sintetic cu numărul de semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative (validate de primării şi, respectiv, depuse la primării în curs de validare) structurat pe judeţe: Alba (3911), Arad (123), Argeş (427), Bacău (5441), Bihor (851), Bistriţa-Năsăud (832), Botoşani (597), Braşov (2680), Brăila (5410), Buzău (15044), Caraş-Severin (8866), Călăraşi (1639), Cluj (1197), Constanţa (1499), Covasna (0), Dâmboviţa (220), Dolj (7171), Galaţi (3375), Giurgiu (0), Gorj (9175), Harghita (0), Hunedoara (454), Ialomiţa (3123), Iaşi (1258), Ilfov (27), Maramureş (4474), Mehedinţi (7487), Mureş (3407), Neamţ (4330), Olt (6111), Prahova (2367), Satu Mare (5198), Sălaj (2220), Sibiu (4216), Suceava (3660), Teleorman (0), Timiş (2891), Tulcea (566), Vaslui (916), Vâlcea (4764), Vrancea (5640), Bucureşti (12757), împreună cu tabelele corespunzătoare fiecăruia dintre judeţele menţionate;
8. Corespondenţa împuterniciţilor Comitetului de iniţiativă cu primăriile din: sectorul 4 al municipiului Bucureşti, Câmpeni, Oradea, Năsăud, Beclean, Telciu, Bistriţa, Sângeorz-Băi, Buzău, Iara, Mihai Viteazu, Tritenii de Jos, Techirghiol, Cumpăna, Stoina, Paşcani, Piatra-Olt, Gura Humorului, Timişoara, Lugoj, Tulcea, Sulina, cu solicitarea de atestare a listelor de susţinători depuse;
9. Tabelul centralizator, precum şi tabelele distincte, pe judeţe, cuprinzând numărul de dosare/file cu listele de susţinători atestate pentru judeţele menţionate;
10. Un număr de 761 de dosare cu semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative a cetăţenilor, din judeţele: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Călăraşi, Constanţa, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, precum şi Bucureşti sectoarele 1-6, totalizând un număr de 17.306 de file.
III. Potrivit expunerii de motive care însoţeşte propunerea legislativă a cetăţenilor, reglementarea vizează consolidarea dimensiunii parteneriale în configurarea drepturilor şi obligaţiilor salariaţilor, precum şi întărirea garanţiilor juridice de care beneficiază aceştia, flexibilizarea relaţiilor de muncă prin instituirea unei noi modalităţi de verificare a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea, dar şi prin reglementarea unei noi forme de organizare a muncii - telemunca.
Principalele modificări propuse pentru atingerea acestor obiective, respectiv pentru echilibrarea relaţiilor de muncă între angajatori şi angajaţi, sunt arătate chiar în cuprinsul expunerii de motive, după cum urmează:
- instituirea pentru angajator a obligaţiei de a informa salariatul asupra modalităţilor de verificare a aptitudinilor profesionale şi personale, precum şi asupra obiectivelor de performanţă individuală;
- instituirea, în sarcina angajatorului, a obligaţiei de a comunica în scris salariatului propunerile de modificare a contractului individual de muncă; revizuirea reglementărilor privind aplicarea clauzei de neconcurenţă; revizuirea reglementărilor privind aplicarea clauzei de confidenţialitate; reglementarea în detaliu a obiectivelor de performanţă; reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă; reglementarea perioadei de probă ca modalitate de sine stătătoare de verificare a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei care solicită angajarea; stabilirea unei durate mai reduse a perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi; reglementarea unui nou caz de modificare unilaterală a contractului individual de muncă de către angajator; abrogarea dispoziţiei potrivit căreia angajatorul poate dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii; modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective; revizuirea termenului în care angajatorul are obligaţia de a reangaja salariaţii concediaţi prin concediere colectivă cu prioritate pe posturile reînfiinţate; mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată, de la 3 ani la 5 ani; reglementarea condiţiilor şi a termenelor în care pot fi prelungite contractele pe durată determinată; modificarea prevederilor privind munca prin agent de muncă temporară (cazurile în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară; posibilitatea dobândirii calităţii de agent de muncă temporară numai de societăţi comerciale sau persoane fizice autorizate, acreditate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; stabilirea regulii potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată; stabilirea regulii potrivit căreia salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar); reglementarea telemuncii; modificarea prevederilor privind durata timpului de lucru şi munca suplimentară; stabilirea domeniilor de activitate pentru care se pot stabili perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni; compensarea muncii suplimentare atât prin acordarea de ore libere plătite în următoarele 30 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, cât şi prin acordarea unui spor la salariu; reglementarea condiţiilor în care angajatorul poate acorda zile libere plătite în perioadele de reducere a activităţii; modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat; modificarea prevederilor ce privesc dialogul social; acordarea posibilităţii pensionarilor şi şomerilor de a adera la sindicatele constituite potrivit legii; extinderea interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de 2 ani de la încetarea mandatului; alocarea unui număr de 20 de ore pe lună reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi reprezentanţilor salariaţilor în vederea îndeplinirii mandatului ce l-au primit de la salariaţi. Orele utilizate în vederea îndeplinirii acestui mandat sunt considerate timp efectiv lucrat, fiind remunerate corespunzător; modificări ale jurisdicţiei muncii, în sensul: introducerii distincţiei între conflicte de drepturi şi conflicte de interese; introducerii obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împăcarea părţilor; introducerii prevederii potrivit căreia hotărârile prin care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile; stabilirii caracterului devolutiv al recursului; abrogarea din Legea dialogului social nr. 62/2011 a dispoziţiilor ce reglementează conflictele individuale de muncă, în scopul eliminării neconcordanţelor existente între prevederile acestei legi şi Codul muncii.

CURTEA,

IV. Examinând propunerea legislativă a cetăţenilor - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, prin raportare la dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi raportul întocmit de judecătorul-raportor, constată următoarele:
Curtea a fost legal sesizată şi este competentă să se pronunţe asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor referitoare la propunerea legislativă intitulată "Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii".
Competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor este prevăzută de dispoziţiile art. 146 lit. j) din Constituţie, potrivit cărora Curtea "verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni".
În legătură cu această atribuţie sunt incidente dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care prevăd că iniţiativa legislativă aparţine şi "(1) [...] unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea".
Sub aspectul competenţei Curţii, sunt, de asemenea, aplicabile dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 47/1992 şi dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare, care, utilizând aceiaşi termeni, stabilesc obiectul verificării pe care Curtea o întreprinde în exercitarea atribuţiei sale constituţionale.
Art. 48 din Legea nr. 47/1992 are următorul cuprins: "Curtea Constituţională, din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa legislativă a cetăţenilor, se pronunţă asupra:
a) caracterului constituţional al propunerii legislative cd face obiectul iniţiativei cetăţenilor;
b) îndeplinirii condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susţinători sunt atestate de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii acestora;
c) întrunirii numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) sau, după caz, la art. 150 alin. (1) din Constituţie, republicată, precum şi asupra respectării dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzută de aceleaşi articole."
Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare, are un conţinut identic, cu excepţia tezei ultime a lit. b), care cuprinde sintagma "sunt atestate potrivit art. 5 corespunzător celei din art. 48 lit. b) din Legea nr. 47/1992 - "sunt atestate de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii acestora"
Potrivit art. 5 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare:
"(1) Atestarea calităţii de cetăţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinătorilor se face de către primarul localităţii fie personal, fie, în localităţile urbane, şi prin funcţionarii primăriei împuterniciţi de primar în acest scop. Atestarea se face prin verificarea listei de susţinători, iar în ceea ce priveşte domiciliul, în colaborare cu organul local de polipe, dacă este cazul.
[...]
(3) Atestarea de către primar a listei de susţinători se face prin semnătura persoanei care a efectuat controlul, cu indicarea actului de împuternicire, dacă este cazul, şi a datei când s-a făcut atestarea, precum şi prin aplicarea ştampilei. Dacă primarul a solicitat sprijinul organului local de poliţie, va semna şi reprezentantul acestuia, cu precizarea aspectelor pe care le-a verificat. Semnătura se aplică pe ultima copertă a dosarului cuprinzând listele verificate, aflat la comitetul de iniţiativă, după ce a fost confruntat cu cel depus la primărie. Aspectele neatestate se elimină din listă, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (3)."
Prin urmare, în exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 146 lit. j) din Constituţie de a verifica iniţiativa legislativă a cetăţenilor, Curtea are în vedere dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, ale art. 48 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 5 şi 7 din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare.
Procedând la verificarea iniţiativei legislative cetăţeneşti. Curtea reţine următoarele:
1. Caracterul constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetăţenilor:
Examinarea caracterului constituţional al propunerii legislative presupune verificarea textelor acesteia în raport cu dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Constituţie, care stabilesc domeniile care nu pot face obiectul unei iniţiative legislative: "problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea".
Realizând această verificare, Curtea constată că alin. (3) al art. 211, introdus prin pct. 9 al propunerii legislative, potrivit căruia "Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii", reprezintă o normă cu caracter fiscal. Prin urmare, iniţiativa legislativă este neconstituţională cât priveşte acest text.
Celelalte texte ale propunerii legislative ce formează obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor, prin care se prevăd, în esenţă, modificări ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii privitoare la raporturile angajat-angajator, clauza de neconcurenţă, clauza de confidenţialitate, obiectivele de performanţă, perioada de probă, modificarea/suspendarea contractului de muncă, concedierea colectivă, contractele de muncă pe durată determinată, activitatea prin agent de muncă temporară, telemunca, durata timpului de lucru şi munca suplimentară, salariul minim brut pe ţară garantat în plată, dialogul social, jurisdicţia muncii, nu antamează probleme din domeniile exceptate de normele constituţionale de referinţă.
Ca urmare, propunerea legislativă ce formează obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor este constituţională în raport cu dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Constituţie, deoarece nu vizează reglementarea vreunuia dintre domeniile prevăzute la art. 74 alin. (2) din Constituţie, cu excepţia alin. (3) al art. 211, introdus prin pct. 9 al propunerii legislative, care constituie o normă cu caracter fiscal.
2. Condiţiile referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susţinători sunt atestate de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciţii acestora:
a) Propunerea legislativă, precum şi expunerea de motive care o însoţeşte, semnate de comitetul de iniţiativă format din 15 membri, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 11 martie 2014, în cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului Consiliului Legislativ nr. 109 din 10 februarie 2014, prevăzut la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 189/1999, republicată cu modificările ulterioare.
b) Cât priveşte atestarea listelor de susţinători, pe baza verificării făcute de către colectivul de magistraţi-asistenţi, constituit prin rezoluţia preşedintelui Curţii Constituţionale, respectiv a judecătorului-raportor, a celor 761 de dosare cu semnături ale susţinătorilor iniţiativei legislative, primite de la Senat, s-a observat că atestarea listelor de susţinători nu s-a făcut în toate cazurile cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale aplicabile.
S-au constatat următoarele situaţii, consemnate în tabelul centralizator şi în tabelele pe judeţe ataşate raportului: unele liste de susţinători care nu sunt atestate (din Bucureşti, localităţi din judeţele Alba, Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Caraş - Severin, Călăraşi, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Olt, Satu Mare, Tulcea); liste de susţinători prezentate în fotocopie (Craiova, Motru, Târgu Bujor - judeţul Galaţi şi Frecăţei - judeţul Tulcea).
Susţinătorii de pe aceste liste, al căror număr este de 8.408 din numărul total de 142.568 de susţinători, nu au fost luaţi în calcul la stabilirea numărului de susţinători ai iniţiativei legislative.
Alte omisiuni sau neregularităţi, precum lipsa datei atestării la unele liste ori atestarea pe prima filă, coperta dosarului sau pe fiecare filă a acestuia nu au fost apreciate ca fiind încălcări ale dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare, câtă vreme atestarea a fost realizată de persoanele prevăzute de textul legal.
3. Condiţiile referitoare la numărul minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, precum şi la respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevăzute la art. 74 alin. (1) din Constituţie:
În conformitate cu art. 74 alin. (1) din Constituţie, iniţiativa legislativă aparţine unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, care trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare dintre aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Procedând, ca urmare a verificărilor efectuate, la scăderea din numărul total al susţinătorilor iniţiativei legislative a numărului celor ale căror semnături nu au fost legal atestate (142.568- 8.408), rezultă un număr total de 134.160 de susţinători ale căror semnături sunt legal atestate.
Ca urmare, Curtea constată că este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 74 alin. (1) teza întâi din Constituţie, respectiv numărul de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot necesar pentru promovarea iniţiativei.
De asemenea, pe baza examinării dosarelor cu susţinătorii iniţiativei legislative, s-a constatat că un număr de 10 judeţe (Bacău, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Satu Mare şi Vrancea), precum şi municipiul Bucureşti îndeplinesc, fiecare, condiţia de a avea înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Întrucât numărul de 10 judeţe şi municipiul Bucureşti reprezintă "cel puţin un sfert din judeţele ţării", este îndeplinită şi condiţia dispersiei teritoriale prevăzută de art. 74 alin. (1) teza a doua din Constituţie.
Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile art. 146 lit. j) şi ale art. 74 din Constituţie, prevederile Legii nr. 47/1992, precum şi dispoziţiile Legii nr. 189/1999, republicată cu modificările ulterioare, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

HOTĂRĂŞTE:

Constată că iniţiativa legislativă a cetăţenilor intitulată "Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii" îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, cu excepţia alin. (3) al art. 211 introdus prin pct. 9 al propunerii legislative, care reglementează o normă cu caracter fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Hotărârea se comunică Preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 21 ianuarie 2015.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

Magistraţi-asistenţi

Valentina Bărbăţeanu

Bianca Drăghici

Claudia-Margareta Krupenschi

Simina Popescu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 95 din data de 5 februarie 2015