HOTĂRÂRE nr. 520 din 20 iulie 2016 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1: Obiectivul şi domeniul de aplicare
Art. 1
Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor, generate sau care pot fi generate de expunerea la câmpuri electromagnetice la locul de muncă.
Art. 2
(1)Prezenta hotărâre reglementează toate efectele biofizice directe şi efectele indirecte cunoscute cauzate de câmpurile electromagnetice.
(2)Valorile-limită de expunere (ELV) stabilite prin prezenta hotărâre reglementează exclusiv legăturile dovedite ştiinţific între efectele biofizice directe pe termen scurt şi expunerea la câmpurile electromagnetice.
(3)Prezenta hotărâre nu vizează efectele pe termen lung ale expunerii la câmpurile electromagnetice.
(4)Prezenta hotărâre nu vizează riscurile care decurg din contactul direct cu conductoare aflate sub tensiune.
Art. 3
Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, şi ale prezentei hotărâri se aplică întregului domeniu prevăzut la art. 1.
Art. 4
Pentru aplicarea prezentei hotărâri, expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:
a)câmpuri electromagnetice - câmpurile electrice statice, câmpurile magnetice statice şi câmpurile electrice, magnetice şi electromagnetice care variază în timp cu frecvenţe ajungând până la 300 GHz;
b)efecte biofizice directe - efectele asupra corpului uman cauzate în mod direct de prezenţa acestuia într-un câmp electromagnetic, inclusiv:
(i)efecte termice, precum încălzirea ţesuturilor prin absorbţia de energie provenită de la câmpurile electromagnetice în ţesuturi;
(ii)efecte nontermice, precum stimularea muşchilor, a nervilor sau a organelor senzoriale. Aceste efecte pot avea consecinţe dăunătoare asupra sănătăţii mintale şi fizice a lucrătorilor expuşi. În plus, stimularea organelor senzoriale poate duce la simptome tranzitorii, precum vertij sau fosfene. Aceste efecte pot crea o perturbare temporară sau pot afecta funcţia cognitivă sau alte funcţii cerebrale sau musculare şi astfel pot afecta capacitatea unui lucrător de a-şi desfăşura activitatea în condiţii de securitate (adică riscuri la adresa securităţii); precum şi
(iii)curenţi induşi în membre;
c)efecte indirecte - efectele cauzate de prezenţa unui obiect într-un câmp electromagnetic, care pot determina un risc pentru sănătate sau securitate, cum ar fi:
(i)interferenţa cu echipamente şi dispozitive medicale electronice, inclusiv stimulatoare cardiace şi alte dispozitive medicale implantate sau purtate pe corp;
(ii)riscul de proiectare de obiecte feromagnetice în câmpuri magnetice statice;
(iii)iniţierea dispozitivelor electroexplozive (detonatoare);
(iv)incendii şi explozii rezultate din aprinderea materialelor inflamabile din cauza scânteilor produse de câmpurile induse, de curenţii de contact sau de descărcările cu scânteie; precum şi
(v)curenţi de contact;
d)valori-limită de expunere (ELV) - valorile stabilite pe baza consideraţiilor biofizice şi biologice, în special pe baza efectelor directe pe termen scurt şi acute dovedite ştiinţific, adică efectele termice şi stimularea electrică a ţesuturilor;
e)valori-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii - valorile-limită de expunere ELV peste care lucrătorii ar putea suferi de unele efecte nocive asupra sănătăţii, precum încălzire termică sau stimulare a ţesuturilor nervoase sau musculare;
f)valori-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale - valorile-limită de expunere ELV peste care lucrătorii ar putea suferi unele percepţii senzoriale perturbatorii tranzitorii şi unele modificări minore tranzitorii ale funcţiilor cerebrale;
g)niveluri de declanşare a acţiunii (AL) - nivelurile operaţionale stabilite în scopul simplificării procesului de dovedire a respectării valorii-limită de expunere ELV relevante sau, după caz, pentru a lua măsurile relevante de protecţie sau de prevenire specificate de prezenta hotărâre;
h)servicii sau persoane competente - persoanele fizice sau juridice care deţin competenţa, experienţa şi instrumentele necesare pentru a furniza servicii de evaluare, măsurare şi/sau calcule privind expunerea la câmpuri electromagnetice, luând în considerare criteriile prevăzute în volumul I secţiunea 3 pct. 8 subpct. 8.4 din Ghidul facultativ de bune practici pentru punerea în aplicare a Directivei 2013/35/UE privind câmpurile electromagnetice prevăzut la art. 13.
Art. 5
Terminologia referitoare la nivelurile de declanşare a acţiunii AL utilizată în anexa nr. 2 este următoarea:
a)pentru câmpurile electrice, "nivelurile joase de declanşare a acţiunii - AL joase" şi "nivelurile înalte de declanşare a acţiunii - AL înalte" reprezintă niveluri de la care se aplică măsurile specifice de protecţie sau de prevenire specificate de prezenta hotărâre; şi
b)pentru câmpurile magnetice, "nivelurile joase de declanşare a acţiunii - AL joase" reprezintă niveluri care se referă la valori-limită de expunere ELV pentru efectele senzoriale, iar "nivelurile înalte de declanşare a acţiunii - AL înalte" la valori-limită de expunere ELV pentru efectele asupra sănătăţii.
SECŢIUNEA 2: Valorile-limită de expunere şi nivelurile de declanşare a acţiunii
Art. 6
Mărimile fizice referitoare la expunerea la câmpuri electromagnetice sunt prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 7
Valorile-limită de expunere pentru efecte asupra sănătăţii, valorile-limită de expunere pentru efecte senzoriale şi nivelurile de declanşare a acţiunii AL sunt prevăzute în anexele nr. 2 şi 3.
Art. 8
(1)Angajatorii trebuie să se asigure că expunerea lucrătorilor la câmpuri electromagnetice este limitată la valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii şi la valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale prevăzute în anexa nr. 2, pentru efectele nontermice, şi în anexa nr. 3, pentru efectele termice.
(2)Respectarea valorilor-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii şi a valorilor-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale trebuie demonstrată prin utilizarea procedurilor relevante de evaluare a expunerii menţionate la art. 10-18.
(3)În cazul în care expunerea lucrătorilor la câmpuri electromagnetice depăşeşte valorile-limită de expunere ELV, angajatorul acţionează imediat potrivit prevederilor art. 27.
Art. 9
(1)În situaţia în care se dovedeşte că nivelurile de declanşare a acţiunii AL relevante prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 nu sunt depăşite, se consideră că angajatorul respectă valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii şi valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale.
(2)În cazul în care expunerea depăşeşte nivelurile de declanşare a acţiunii AL, angajatorul ia măsuri potrivit prevederilor art. 21, cu excepţia cazurilor în care evaluarea efectuată potrivit prevederilor art. 10-14 dovedeşte că valorile-limită de expunere ELV relevante nu sunt depăşite şi că pot fi excluse riscurile la adresa securităţii.
(3)Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1) şi (2), expunerea poate depăşi:
a)nivelurile de declanşare a acţiunii AL joase pentru câmpurile electrice (anexa nr. 2, tabelul B1), atunci când acest lucru este justificat de practica sau de procesul utilizat, cu condiţia ca fie valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale (anexa nr. 2, tabelul A3) să nu fie depăşite; fie
(i)valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii (anexa nr. 2, tabelul A2) să nu fie depăşite;
(ii)descărcările excesive cu scânteie şi curenţii de contact (anexa nr. 2, tabelul B3) să fie preveniţi prin măsuri specifice de protecţie, aşa cum prevede art. 25; precum şi
(iii)lucrătorii să fie informaţi cu privire la situaţiile menţionate la art. 30 lit. f);
b)nivelurile de declanşare a acţiunii AL joase pentru câmpurile magnetice (anexa nr. 2, tabelul B2), atunci când acest lucru este justificat de practică sau de procesul utilizat, inclusiv în zona capului şi a trunchiului, în timpul perioadei de lucru, cu condiţia ca fie valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale (anexa nr. 2, tabelul A3) să nu fie depăşite; fie
(i)valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale să fie depăşite numai temporar;
(ii)valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii (anexa nr. 2, tabelul A2) să nu fie depăşite;
(iii)să fie întreprinse acţiuni potrivit prevederilor art. 29, atunci când apar simptome tranzitorii, potrivit prevederilor art. 29 lit. a); precum şi
(iv)lucrătorii să fie informaţi cu privire la situaţiile menţionate la art. 30 lit. f).
(4)Fără a aduce atingere art. 8 şi art. 9 alin. (1)-(3), expunerea poate depăşi:
a)valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale (anexa nr. 2, tabelul A1) în timpul perioadei de lucru, atunci când acest lucru este justificat de practica adoptată sau de procesul respectiv, cu condiţia ca:
(i)depăşirea să fie numai temporară;
(ii)valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii (anexa nr. 2, tabelul A1) să nu fie depăşite;
(iii)să fie luate măsuri specifice de protecţie potrivit prevederilor art. 26;
(iv)să fie întreprinse acţiuni potrivit prevederilor art. 29, atunci când apar simptome tranzitorii potrivit prevederilor art. 29 lit. b); precum şi
(v)lucrătorii să fie informaţi cu privire la situaţiile menţionate la art. 30 lit. f);
b)valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale (anexa nr. 2, tabelul A3 şi anexa nr. 3, tabelul A2) în timpul perioadei de lucru, atunci când acest lucru este justificat de practica adoptată sau de procesul respectiv, cu condiţia ca:
(i)depăşirea să fie numai temporară;
(ii)valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii (anexa nr. 2, tabelul A2 şi anexa nr. 3, tabelele A1 şi A3) să nu fie depăşite;
(iii)să fie întreprinse acţiuni potrivit prevederilor art. 29, atunci când apar simptome tranzitorii potrivit prevederilor art. 29 lit. a); precum şi
(iv)lucrătorii să fie informaţi cu privire la situaţiile menţionate la art. 30 lit. f).
CAPITOLUL II: Obligaţiile angajatorului
SECŢIUNEA 1: Determinarea expunerii şi evaluarea riscurilor
Art. 10
În îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 7 alin. (4) şi art. 12 alin. (1) din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, angajatorul trebuie să evalueze toate riscurile pentru lucrători generate de câmpurile electromagnetice la locul de muncă şi, dacă este necesar, să măsoare şi/sau să calculeze nivelurile câmpurilor electromagnetice la care sunt expuşi lucrătorii.
Art. 11
Fără a aduce atingere art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, şi art. 30 din prezenta hotărâre, respectiva evaluare poate fi făcută publică la cerere, în conformitate cu legislaţia naţională relevantă.
Art. 12
(1)În cazul prelucrării datelor cu caracter personal ale lucrătorilor în cadrul evaluării prevăzute la art. 10, orice publicare a acestor date trebuie să se facă potrivit prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului avocatului poporului nr. 75/2002 privind stabilirea unor măsuri şi proceduri specifice care să asigure un nivel satisfăcător de protecţie a drepturilor persoanelor ale căror date cu caracter personal fac obiectul prelucrărilor.
(2)Cu excepţia cazului în care un interes public superior justifică publicarea evaluării în cauză, autorităţile publice care deţin o copie a evaluării pot refuza o cerere de acces la aceasta sau o cerere de a o pune la dispoziţia publicului, în cazul în care o astfel de divulgare ar submina protecţia intereselor comerciale ale angajatorului, inclusiv a celor aferente drepturilor de proprietate intelectuală.
(3)Angajatorii pot refuza să divulge sau să facă publică evaluarea în cauză în aceleaşi condiţii, în conformitate cu legislaţia naţională relevantă.
Art. 13
În scopul evaluării prevăzute la art. 10-12, angajatorul identifică şi evaluează câmpurile electromagnetice de la locul de muncă, ţinând seama de Ghidul facultativ de bune practici pentru punerea în aplicare a Directivei 2013/35/UE privind câmpurile electromagnetice, publicat pe site-ul Comisiei Europene, şi de alte standarde sau recomandări relevante furnizate la nivel naţional, inclusiv de bazele de date referitoare la expunere.
Art. 14
(1)Fără a aduce atingere obligaţiilor care revin angajatorului în temeiul art. 10, acesta este, de asemenea, îndreptăţit, după caz, să ţină seama de nivelurile de emisie şi de alte date corespunzătoare în materie de securitate furnizate de către producătorul sau de către distribuitorul echipamentului, în conformitate cu legislaţia naţională relevantă, inclusiv o evaluare a riscurilor, dacă condiţiile de expunere se aplică locului de muncă sau instalaţiei.
(2)În cazul în care respectarea valorilor-limită de expunere ELV nu se poate determina cu certitudine pe baza unor informaţii uşor accesibile, evaluarea expunerii este efectuată pe baza măsurătorilor sau a calculelor. În acest caz, evaluarea ţine seama de incertitudinile legate de măsurători sau calcule, cum ar fi erorile numerice, modelarea sursei, geometria manechinului şi proprietăţile electrice ale ţesuturilor şi materialelor, stabilite în conformitate cu bunele practici de cercetare-dezvoltare relevante.
Art. 15
(1)Evaluarea, măsurarea şi/sau calculele prevăzute la art. 10-14 trebuie să fie programate şi efectuate de către servicii sau persoane competente, la intervale adecvate, luând în considerare art. 13 şi, în special, prevederile art. 8, 9 şi 18 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.
(2)Datele obţinute din evaluarea, măsurarea sau calcularea nivelului de expunere se păstrează într-o formă care să permită trasabilitatea şi consultarea la o dată ulterioară, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Art. 16
Potrivit prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, la evaluarea riscurilor angajatorul trebuie să acorde o atenţie deosebită următoarelor elemente:
a)valorilor-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii, valorilor-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale şi nivelurilor de declanşare a acţiunii AL menţionate la art. 7 şi în anexele nr. 2 şi 3 la prezenta hotărâre;
b)frecvenţei, nivelului, duratei şi tipului de expunere, inclusiv distribuţiei în corpul lucrătorilor şi în spaţiul de lucru;
c)oricăror efecte biofizice directe;
d)oricăror efecte asupra sănătăţii şi securităţii lucrătorilor expuşi unor riscuri deosebite, în special lucrătorii care poartă un dispozitiv medical activ sau pasiv implantabil, cum ar fi stimulatoarele cardiace, lucrătorii care poartă dispozitive medicale pe corp, cum ar fi pompele de insulină, şi lucrătoarele gravide;
e)oricăror efecte indirecte;
f)existenţei echipamentelor de muncă alternative proiectate pentru a reduce nivelurile de expunere la câmpuri electromagnetice;
g)informaţiilor corespunzătoare obţinute în urma supravegherii stării de sănătate menţionate la art. 32-34;
h)informaţiilor furnizate de producătorul echipamentelor;
i)altor informaţii relevante în materie de sănătate şi securitate;
j)surselor de expunere multiple;
k)expunerii simultane la câmpuri de frecvenţe multiple.
Art. 17
În locurile de muncă cu acces public nu este necesar să se realizeze o evaluare a expunerii, dacă s-a realizat deja o evaluare potrivit prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.193/2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz, dacă restricţiile specificate în actul normativ respectiv sunt respectate pentru lucrători şi dacă riscurile la adresa sănătăţii şi securităţii sunt excluse. Atunci când echipamentele pentru uz public sunt utilizate conform destinaţiei prevăzute şi respectă legislaţia naţională privind produsele, care stabileşte niveluri de securitate mai stricte decât cele prevăzute de prezenta hotărâre, şi nu se utilizează alte echipamente, se consideră că aceste condiţii sunt îndeplinite.
Art. 18
(1)Angajatorul trebuie să deţină o evaluare a riscurilor, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, şi trebuie să identifice măsurile care trebuie luate pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, potrivit prevederilor art. 19-29.
(2)Evaluarea riscurilor poate include motivele pentru care angajatorul consideră că natura şi amploarea riscurilor legate de câmpurile electromagnetice nu justifică o evaluare suplimentară mai detaliată a riscurilor.
(3)Evaluarea riscurilor trebuie să fie actualizată atunci când:
(i)există un motiv pentru a considera că aceasta nu mai este validă;
(ii)s-au produs modificări ale condiţiilor care au stat la baza evaluării;
(iii)rezultatele supravegherii sănătăţii prevăzute la art. 32-34 demonstrează că este necesar,
iar angajatorul trebuie să facă modificările necesare pentru a se asigura că această evaluare este în continuare validă.
SECŢIUNEA 2: Evitarea sau reducerea riscurilor generate de câmpurile electromagnetice
Art. 19
Luând în considerare progresul tehnic şi disponibilitatea măsurilor de control al emisiei de câmpuri electromagnetice la sursă, angajatorul ia măsurile necesare pentru a se asigura că riscurile generate de câmpurile electromagnetice la locul de muncă sunt eliminate sau reduse la minimum.
Art. 20
Reducerea riscurilor rezultate din expunerea la câmpuri electromagnetice se bazează pe principiile generale de prevenire prevăzute de Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.
Art. 21
Pe baza evaluării riscurilor prevăzute la art. 10-18, odată ce sunt depăşite nivelurile de declanşare a acţiunii AL relevante prevăzute în art. 6-9 şi în anexele nr. 2 şi 3 şi cu excepţia cazurilor în care evaluarea efectuată potrivit prevederilor art. 10-14 demonstrează că valorile-limită de expunere ELV relevante nu sunt depăşite şi că se pot exclude riscurile de securitate, angajatorul elaborează şi pune în aplicare un plan de acţiune care cuprinde măsuri tehnice şi/sau organizatorice pentru a evita expuneri care depăşesc valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii şi valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale, ţinând seama, în special, de următoarele:
a)alte metode de lucru care să conducă la o expunere mai redusă la câmpuri electromagnetice;
b)alegerea unor echipamente care emit mai puţine câmpuri electromagnetice, luând în considerare activitatea care se efectuează;
c)măsuri tehnice prin care se urmăreşte reducerea emisiei câmpurilor electromagnetice, inclusiv, dacă este necesar, utilizarea de sisteme de blocare, ecranare sau alte sisteme similare de protecţie a stării de sănătate;
d)măsuri corespunzătoare de delimitare şi de acces (de exemplu, semnale, etichete, marcaje pe sol, bariere) în vederea limitării sau controlării accesului;
e)în cazul expunerii la câmpuri electrice, măsuri şi proceduri de gestionare a descărcărilor cu scânteie şi a curenţilor de contact prin mijloace tehnice şi prin instruirea lucrătorilor;
f)programe adecvate de întreţinere a echipamentelor de muncă, a locului de muncă şi a posturilor de lucru;
g)proiectarea şi amenajarea locurilor de muncă şi a posturilor de lucru;
h)limitarea duratei şi a intensităţii expunerii;
i)acordarea unui echipament individual de protecţie adecvat.
Art. 22
Pe baza evaluării riscurilor prevăzute la art. 10-18, angajatorul elaborează şi pune în aplicare un plan de acţiune care cuprinde măsuri tehnice şi/sau organizatorice pentru a preveni riscurile pentru lucrătorii expuşi unor riscuri specifice şi toate riscurile determinate de efectele indirecte prevăzute la art. 10-18.
Art. 23
În plus faţă de furnizarea informaţiilor prevăzute la art. 30, angajatorul adaptează, în temeiul art. 35 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, măsurile menţionate la art. 21 în funcţie de cerinţele lucrătorilor expuşi unor riscuri specifice şi, după caz, de evaluările riscurilor individuale, în special pentru lucrătorii care au declarat că poartă dispozitive medicale active sau pasive implantabile, cum ar fi stimulatoarele cardiace, că utilizează dispozitive medicale pe corp, cum ar fi pompele de insulină, sau pentru lucrătoarele gravide care au informat angajatorul cu privire la acest lucru.
Art. 24
(1)Pe baza evaluării riscurilor prevăzute la art. 10-18, locurile de muncă la care lucrătorii pot fi expuşi la câmpuri electromagnetice care depăşesc nivelurile de declanşare a acţiunii prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 trebuie să fie semnalizate corespunzător, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Dacă există riscul unei depăşiri a valorilor-limită de expunere ELV şi dacă este posibil din punct de vedere tehnic, zonele prevăzute la alin. (1) se delimitează şi se limitează accesul la acestea.
(3)În cazul în care accesul la aceste zone este limitat în mod corespunzător din alte motive şi lucrătorii sunt informaţi cu privire la riscurile generate de câmpurile electromagnetice, nu sunt necesare semnalizarea şi restrângerea accesului specifice câmpurilor electromagnetice.
Art. 25
Atunci când se aplică art. 9 alin. (3) lit. a), se adoptă măsuri de protecţie specifice, cum ar fi instruirea lucrătorilor potrivit prevederilor art. 30 şi utilizarea mijloacelor tehnice şi a protecţiei personalului, ca, de exemplu, legarea la pământ a obiectelor de lucru, legături între lucrători şi obiectele de lucru (echipotenţializare) şi, după caz, şi potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă, folosirea de încălţăminte izolatoare, mănuşi şi îmbrăcăminte de protecţie.
Art. 26
Atunci când se aplică art. 9 alin. (4) lit. a), se adoptă măsuri de protecţie specifice, cum ar fi controlul mişcărilor.
Art. 27
(1)În nicio situaţie, lucrătorii nu trebuie expuşi la niveluri de expunere care depăşesc valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii şi valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale decât dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. a) sau c) sau la art. 9.
(2)Dacă, în pofida măsurilor luate de angajator, valorile-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii şi valorile-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale sunt depăşite, angajatorul ia măsuri imediate pentru a reduce expunerea sub aceste valori-limită de expunere ELV. Angajatorul stabileşte şi consemnează cauzele depăşirii valorilor-limită de expunere ELV pentru efecte asupra sănătăţii şi a valorilor-limită de expunere ELV pentru efecte senzoriale şi adaptează în consecinţă măsurile de protecţie şi de prevenire în scopul de a evita o nouă depăşire.
Art. 28
Planul de acţiune ce cuprinde măsuri de protecţie şi de prevenire adaptate se păstrează într-o formă corespunzătoare care garantează trasabilitatea şi care să permită consultarea la o dată ulterioară, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Art. 29
Atunci când se aplică art. 9 şi în cazul în care lucrătorul raportează apariţia simptomelor tranzitorii, angajatorul actualizează, după caz, evaluarea riscurilor şi măsurile de prevenire. Simptomele tranzitorii pot include:
a)percepţii senzoriale şi efecte asupra funcţionării sistemului nervos central la nivelul capului generate de câmpuri magnetice variabile în timp; precum şi
b)efecte ale câmpului magnetic static, precum vertij şi greaţă.
SECŢIUNEA 3: Informarea şi instruirea lucrătorilor
Art. 30
Fără a aduce atingere prevederilor art. 16, 17, 20 şi 21 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, angajatorul trebuie să asigure informarea şi instruirea lucrătorilor susceptibili de a fi expuşi la locul de muncă la riscuri generate de câmpuri electromagnetice şi/sau a reprezentanţilor acestor lucrători în raport cu rezultatele evaluării riscurilor prevăzute la art. 10-18, în special în ceea ce priveşte următoarele:
a)măsurile luate în aplicarea prezentei hotărâri;
b)valorile şi conceptele referitoare la valorile-limită de expunere şi la nivelurile de declanşare a acţiunii AL, precum şi potenţialele riscuri asociate;
c)posibilele efecte indirecte ale expunerii;
d)rezultatele evaluării, măsurării şi/sau calculelor privind nivelurile de expunere la câmpuri electromagnetice, efectuate în aplicarea art. 10-18;
e)modul de detectare a efectelor nocive ale expunerii asupra sănătăţii şi modul de raportare a acestora;
f)posibilitatea existenţei unor simptome şi senzaţii tranzitorii legate de efecte asupra sistemului nervos central sau periferic;
g)condiţiile în care lucrătorii au dreptul la supravegherea stării de sănătate;
h)practicile profesionale sigure, în scopul reducerii la minimum a riscurilor determinate de expunere;
i)lucrătorii expuşi unor riscuri specifice, potrivit prevederilor art. 16 lit. d) şi art. 22 şi 23.
SECŢIUNEA 4: Consultarea şi participarea lucrătorilor
Art. 31
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora la aplicarea prevederilor prezentei hotărâri trebuie să se desfăşoare potrivit prevederilor art. 18 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL III: Supravegherea sănătăţii
Art. 32
În scopul prevenirii şi detectării cât mai rapid posibil a oricărui efect nociv asupra stării de sănătate care rezultă din expunerea la câmpuri electromagnetice, trebuie să se asigure o supraveghere corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor, potrivit prevederilor art. 24 şi 25 din Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare.
Art. 33
(1)Dosarele medicale cuprinzând rezultatele supravegherii sănătăţii lucrătorilor trebuie să fie păstrate într-o formă care să permită consultarea ulterioară, cu respectarea secretului medical.
(2)La cerere, lucrătorii au drept de acces la dosarele medicale personale.
Art. 34
(1)În cazul în care un lucrător raportează efecte nedorite sau neaşteptate asupra sănătăţii sau în orice caz în care se constată că nivelul de expunere depăşeşte valorile-limită de expunere ELV, angajatorul se asigură că lucrătorul în cauză beneficiază de controale medicale sau de supraveghere medicală individuală adecvate, în conformitate cu legislaţia şi practica naţională care stabilesc cerinţele minime pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
(2)Controlul sau supravegherea în cauză se acordă când doreşte lucrătorul, iar costurile aferente nu sunt suportate de lucrător.
CAPITOLUL IV: Dispoziţii finale
SECŢIUNEA 1: Sancţiuni
Art. 35
(1)Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte:
a)amendă de la 4.000 la 8.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 21 în ceea ce priveşte elaborarea şi punerea în aplicare a unui plan de acţiune pentru a evita depăşirea valorilor-limită de expunere;
b)amendă de la 4.000 la 8.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 24 privind semnalizarea zonelor în care sunt depăşite nivelurile de declanşare a acţiunii;
c)amendă de la 2.500 la 5.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 36 alin. (2) privind neinformarea în termen a Inspecţiei Muncii asupra locurilor de muncă stabilite de angajator conform prevederilor art. 36 alin. (1) lit. c).
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul împuternicit din cadrul Inspecţiei Muncii.
(3)Prevederile alin. (1) se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, corespunzător faptei pentru care a fost sancţionat, inspectorul de muncă făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
SECŢIUNEA 2: Derogări
Art. 36
(1)Prin excepţie de la prevederile art. 8 şi 9, dar fără a aduce atingere art. 19, se aplică următoarele:
a)expunerea poate depăşi valorile-limită de expunere ELV în cazul în care expunerea este asociată instalării, testării, utilizării, dezvoltării, întreţinerii sau cercetării legate de echipamentul de rezonanţă magnetică nucleară (RMN) pentru pacienţi în sectorul sănătăţii, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
(i)evaluarea riscurilor efectuată potrivit prevederilor art. 10-18 a indicat depăşirea valorilor-limită de expunere ELV;
(ii)ţinând cont de situaţia actuală, au fost aplicate toate măsurile de natură tehnică şi/sau organizatorică;
(iii)circumstanţele justifică în mod corespunzător depăşirea valorilor-limită de expunere ELV;
(iv)caracteristicile locului de muncă, ale echipamentului de muncă sau ale practicilor de lucru au fost luate în considerare; precum şi
(v)angajatorul demonstrează că lucrătorii sunt în continuare protejaţi împotriva efectelor nocive asupra sănătăţii şi a riscurilor la adresa securităţii, inclusiv prin asigurarea faptului că sunt urmate instrucţiunile pentru utilizare în condiţii de siguranţă furnizate de producător potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 54/2009 privind condiţiile introducerii pe piaţă a dispozitivelor medicale;
b)este permisă punerea în aplicare a unui sistem de protecţie echivalent sau cu un grad mai mare de specificitate pentru personalul care lucrează în cadrul instalaţiilor militare operaţionale sau care este implicat în activităţi militare, inclusiv exerciţii militare internaţionale desfăşurate în comun, cu condiţia prevenirii efectelor nocive asupra sănătăţii şi a riscurilor la adresa securităţii. Prin sistem de protecţie echivalent sau cu un grad mai mare de specificitate se înţelege standarde convenite la nivel internaţional, cum ar fi standardele NATO;
c)este permisă, în circumstanţe justificate în mod corespunzător şi numai atât timp cât acestea sunt în continuare justificate în mod corespunzător, depăşirea temporară a valorilor-limită de expunere ELV, în anumite sectoare sau pentru anumite activităţi din afara domeniului de aplicare a lit. a) şi b). În sensul prezentei litere, circumstanţe justificate în mod corespunzător reprezintă circumstanţe în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
(i)evaluarea riscurilor efectuată potrivit prevederilor art. 10-18 a indicat depăşirea valorilor-limită de expunere ELV;
(ii)ţinând cont de situaţia actuală, au fost aplicate toate măsurile de natură tehnică şi/sau organizatorică;
(iii)caracteristicile specifice locului de muncă, ale echipamentului de muncă sau ale practicilor de lucru au fost luate în considerare; precum şi
(iv)angajatorul demonstrează că lucrătorii sunt în continuare protejaţi împotriva efectelor nocive asupra sănătăţii şi a riscurilor la adresa securităţii, inclusiv pe baza unor standarde şi recomandări cu un grad mai mare de specificitate şi recunoscute la nivel internaţional.
(2)Angajatorul are obligaţia de a informa inspectoratul teritorial de muncă cu privire la locurile de muncă stabilite conform prevederilor alin. (1) lit. c). Informarea se face în termen de 3 zile de la stabilirea depăşirii valorilor-limită de expunere şi va cuprinde lista locurilor de muncă, precum şi documentele care să ateste îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c).
(3)Inspecţia Muncii informează Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice cu privire la aplicarea derogării prevăzute la alin. (1) lit. c).
(4)Ministerul Apărării Naţionale informează Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice despre aplicarea derogării prevăzute la alin. (1) lit. b).
(5)Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice notifică Comisiei Europene orice derogare în temeiul alin. (1) lit. b) şi c), iar în raportul menţionat la art. 37 se prezintă motivele care justifică derogările respective.
SECŢIUNEA 3: Raportare şi aplicare
Art. 37
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice raportează Comisiei Europene, la fiecare 5 ani, cu privire la aplicarea dispoziţiilor prezentei hotărâri, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.
Art. 38
Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 august 2016.
Art. 39
La data de 1 august 2016, Hotărârea Guvernului nr. 1.136/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 11 septembrie 2006, se abrogă.
Art. 40
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
*
Prezenta hotărâre transpune Directiva 2013/35/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele minime de sănătate şi securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenţii fizici (câmpuri electromagnetice) [a douăzecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] şi de abrogare a Directivei 2004/40/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 179 din 29 iunie 2013, şi art. 1 al Directivei 2007/30/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2007 de modificare a Directivei 89/391/CEE a Consiliului, a directivelor speciale ale acesteia şi a Directivelor 83/477/CEE, 91/383/CEE, 92/29/CEE şi 94/33/CE ale Consiliului în vederea simplificării şi a raţionalizării rapoartelor privind punerea în aplicare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 165 din 27 iunie 2007.
-****-

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

p. Ministrul afacerilor externe,

Alexandru Victor Micula,

secretar de stat

p. Ministrul apărării naţionale,

Gabriel Beniamin Leş,

secretar de stat

ANEXA nr. 1: Mărimi fizice referitoare la expunerea la câmpuri electromagnetice
(1)Pentru descrierea expunerii la câmpuri electromagnetice se utilizează următoarele mărimi fizice:
1.Intensitatea câmpului electric (E) reprezintă o mărime vectorială care corespunde forţei exercitate asupra unei particule încărcate, indiferent de mişcarea acesteia în spaţiu. Intensitatea se exprimă în volţi per metru (Vm-1). Trebuie să se facă o distincţie între câmpul electric din mediu şi câmpul electric prezent în organism (in situ) ca urmare a expunerii la câmpul electric din mediu.
2.Curentul electric în membre (IL) este curentul electric care apare în membrele unei persoane expuse la câmpuri electromagnetice în gama de frecvenţe 10 MHz - 110 MHz în urma contactului cu un obiect aflat într-un câmp electromagnetic sau a circulaţiei curenţilor capacitivi induşi în organismul expus. Acesta se exprimă în amperi (A).
3.Curentul electric de contact (IC) este curentul electric care apare atunci când o persoană intră în contact cu un obiect aflat într-un câmp electromagnetic. Acesta se exprimă în amperi (A). Un curent electric de contact staţionar se produce atunci când o persoană se află în contact continuu cu un obiect aflat într-un câmp electromagnetic. În procesul stabilirii unui astfel de contact se poate produce o scânteie, însoţită de curenţi tranzitorii.
4.Sarcina electrică (Q) este mărimea corespunzătoare utilizată pentru descărcarea cu scântei şi se exprimă în coulombi (C).
5.Intensitatea câmpului magnetic (H) este o mărime vectorială care, împreună cu inducţia magnetică, defineşte câmpul magnetic în orice punct din spaţiu. Aceasta se exprimă în amperi pe metru (Am-1).
6.Inducţia magnetică (B) este o mărime vectorială care se manifestă prin forţa exercitată asupra sarcinilor electrice aflate în mişcare şi se exprimă în tesla (T). În spaţiul liber şi în materii biologice, inducţia magnetică şi intensitatea câmpului magnetic pot fi utilizate una în locul celeilalte, o intensitate a câmpului magnetic de H = 1 Am-1 fiind echivalentă cu o inducţie magnetică de B = 4 10-7 T (aproximativ 1,25 microtesla).
7.Densitatea de putere (S) este mărimea adecvată utilizată pentru frecvenţe foarte înalte, pentru care adâncimea de pătrundere în corp este scăzută. Aceasta reprezintă raportul dintre puterea radiantă incidentă perpendicular pe o suprafaţă şi aria suprafeţei respective. Aceasta se exprimă în waţi pe metru pătrat (Wm-2).
8.Energia de absorbţie specifică (SA) reprezintă energia absorbită de unitatea de masă de ţesut biologic, exprimată în jouli pe kilogram (Jkg-1). În prezenta hotărâre, aceasta se utilizează pentru stabilirea limitelor faţă de efectele radiaţiei pulsate de microunde.
9.Rata specifică de absorbţie a energiei (SAR), exprimată ca medie pe întregul corp sau pe părţi ale acestuia, reprezintă rata la care se absoarbe energia pe unitatea de masă de ţesut biologic şi se exprimă în waţi pe kilogram (Wkg-1). SAR pe "întreg corpul" reprezintă o mărime acceptată pe scară largă pentru stabilirea raportului dintre efectele termice nocive şi expunerea la frecvenţe radio (RF). În afară de media SAR pe corpul întreg" sunt necesare valori SAR locale pentru evaluarea şi limitarea absorbţiei excesive de energie în mici părţi ale corpului ca urmare a unor condiţii speciale de expunere. Exemple de astfel de condiţii includ: o persoană expusă la RF în gama inferioară de MHz (de exemplu, de la sistemele de încălzire dielectrice) şi persoanele expuse în câmpul din proximitatea unei antene.
(2)Dintre aceste mărimi, inducţia magnetică (B), curentul electric de contact (IC), curentul electric în membre (IL), intensitatea câmpului electric (E), intensitatea câmpului magnetic (H) şi densitatea de putere (S) pot fi măsurate în mod direct.
ANEXA nr. 2: EFECTELE NONTERMICE - Valori-limită de expunere şi niveluri de declanşare a acţiunii în gama de frecvenţe 0 Hz - 10 MHz
CAPITOLUL 1: A. Valori-limită de expunere (ELV)
ELV mai mici de 1 Hz (tabelul A1) reprezintă limite pentru câmpul magnetic static care nu este influenţat de ţesutul biologic.
ELV cuprinse între 1 Hz - 10 MHz (tabelul A2) reprezintă limite pentru câmpurile electrice induse în organism în urma expunerii la câmpuri electrice şi magnetice variabile în timp.
ELV pentru o inducţie magnetică externă cuprinsă între 0 Hz - 1 Hz
ELV pentru efecte senzoriale reprezintă ELV în condiţii de lucru normale (tabelul A1) şi se referă la vertij şi la alte efecte fiziologice legate de perturbarea aparatului vestibular, apărute în special în urma deplasării într-un câmp magnetic static.
ELV pentru efecte asupra sănătăţii în condiţii de lucru controlate (tabelul A1) au aplicabilitate temporară în timpul unei perioade de lucru, atunci când sunt justificate de practică sau de procesul utilizat, cu condiţia să se fi adoptat măsuri de prevenire, precum controlul mişcărilor şi informarea lucrătorilor.
Tabelul A1
ELV pentru o inducţie magnetică externă (B0) cuprinsă între 0 Hz - 1 Hz

ELV pentru efecte senzoriale

Condiţii de lucru normale

2 T

Expunere localizată la nivelul membrelor

8 T

ELV pentru efecte asupra sănătăţii

Condiţii de lucru controlate

8 T

ELV pentru efecte asupra sănătăţii la o intensitate a câmpului electric intern cuprinsă între 1 Hz - 10 MHz
ELV pentru efecte asupra sănătăţii (tabelul A2) sunt legate de stimularea electrică a tuturor ţesuturilor din sistemul nervos central şi periferic din organism, inclusiv capul.
Tabelul A2
ELV pentru efecte asupra sănătăţii la o intensitate internă a câmpului electric între 1 Hz - 10 MHz

Gama de frecvenţe

ELV pentru efecte asupra sănătăţii

1 Hz <= f < 3 kHz

1,1 Vm-1 (vârf)

3 kHz <= f <= 10 MHz

3,8 x 10-4 f Vm-1 (vârf)

Nota A2-1: f este frecvenţa exprimată în hertzi (Hz).
Nota A2-2: ELV pentru efecte asupra sănătăţii pentru câmpul electric intern sunt valori de vârf spaţiale în întregul organism al subiectului expus (lucrător).
Nota A2-3: Pentru câmpurile sinusoidale, ELV sunt valorile de vârf, pe o perioadă dată, care sunt egale cu valorile medii pătratice (RMS) înmulţite cu 2. În cazul câmpurilor nonsinusoidale, evaluarea expunerii desfăşurată potrivit prevederilor art. 10-18 din hotărâre se bazează pe metoda de ponderare a vârfului (filtrare în domeniul timp), explicată în ghidul menţionat la art. 13 din hotărâre, dar pot fi aplicate şi alte procedee verificate şi validate ştiinţific de evaluare a expunerii, cu condiţia ca acestea să ducă la rezultate comparabile şi aproximativ echivalente.
ELV pentru efecte senzoriale la o intensitate internă a câmpului electric între 1 Hz - 400 Hz
ELV pentru efecte senzoriale (tabelul A3) sunt legate de efectele câmpului electric asupra sistemului nervos central la nivelul capului, adică fosfene şi modificări minore tranzitorii ale anumitor funcţii cerebrale.
Tabelul A3
ELV pentru efecte senzoriale la o intensitate internă a câmpului electric între 1 Hz - 400 Hz

Gama de frecvenţe

ELV pentru efecte senzoriale

1 Hz <= f < 10 Hz

0,7/f Vm-1 (vârf)

10 Hz <= f < 25 Hz

0,07 Vm-1 (vârf)

25 Hz <= f <= 400 Hz

0,0028 f Vm-1 (vârf)

Nota A3-1: f este frecvenţa exprimată în hertzi (Hz).
Nota A3-2: ELV pentru efecte senzoriale pentru câmpul electric intern sunt valori de vârf spaţiale în capul subiectului expus (lucrător).
Nota A3-3: Pentru câmpurile sinusoidale, ELV sunt valorile de vârf, pe o perioadă dată, care sunt egale cu valorile medii pătratice (RMS) înmulţite cu 2. În cazul câmpurilor nonsinusoidale, evaluarea expunerii desfăşurată potrivit prevederilor art. 10-18 din hotărâre se bazează pe metoda de ponderare a vârfului (filtrare în domeniul timp), explicată în ghidul menţionat la art. 13 din hotărâre, dar pot fi aplicate şi alte procedee verificate şi validate ştiinţific de evaluare a expunerii, cu condiţia ca acestea să ducă la rezultate comparabile şi aproximativ echivalente.
CAPITOLUL 2: B. Nivelurile de declanşare a acţiunii (AL)
Următoarele mărimi fizice şi valori se utilizează pentru indicarea nivelurilor de declanşare a acţiunii (AL), a căror valoare se stabileşte pentru a asigura, printr-o evaluare simplificată, respectarea ELV corespunzătoare sau pentru care trebuie luate una sau mai multe dintre măsurile prevăzute la art. 19-29 din hotărâre.
- AL(E) joase şi AL(E) înalte pentru o intensitate a câmpului electric E a câmpurilor electrice variabile în timp, aşa cum se specifică în tabelul B1;
- AL(B) joase şi AL(B) înalte pentru o inducţie magnetică B a câmpurilor magnetice variabile în timp, aşa cum se specifică în tabelul B2;
- AL(IC) pentru curentul electric de contact, aşa cum se specifică în tabelul B3;
- AL(BO) pentru inducţia magnetică a câmpurilor magnetice statice, aşa cum se specifică în tabelul B4.
AL corespund valorilor câmpurilor electric şi magnetic, calculate sau măsurate la locul de muncă în absenţa lucrătorului.
Nivelurile de declanşare a acţiunii (AL) pentru expunerea la câmpuri electrice
AL joase (tabelul B1) pentru câmpul electric extern se bazează pe limitarea câmpului electric intern sub ELV (tabelele A2 şi A3) şi pe limitarea producerii de scântei în mediul de muncă.
La un nivel inferior AL înalte, câmpul electric intern nu depăşeşte ELV (tabelele A2 şi A3) şi sunt împiedicate produceri deranjante de scântei, cu condiţia luării măsurilor de protecţie prevăzute la art. 25 din hotărâre.
Tabelul B1
AL pentru expunerea la câmpuri electrice cu frecvenţe cuprinse între 1 Hz - 10 MHz

Gama de frecvenţe

Intensitatea câmpului electric AL(E) joase [Vm-1] (RMS)

Intensitatea câmpului electric AL(E) înalte [Vm-1] (RMS)

1 <= f < 25 Hz

2,0 x 104

2,0 x 104

25 <= f < 50 Hz

5,0 x 105/f

2,0 x 104

50 Hz <= f < 1,64 kHz

5,0 x 105/f

1,0 x 106/f

1,64 <= f < 3 kHz

5,0 x 105/f

6,1 x 102

3 kHz <= f < 10 MHz

1,7 x 102

6,1 x 102

Nota B1-1: f este frecvenţa exprimată în hertzi (Hz).
Nota B1-2: Pentru câmpurile sinusoidale, AL(E) joase şi AL(E) înalte sunt valorile rădăcinii medii pătrate (RMS) a intensităţii câmpului electric, care sunt egale cu valorile de vârf împărţite la 2. În cazul câmpurilor nonsinusoidale, evaluarea expunerii desfăşurată potrivit prevederilor art. 10-18 din hotărâre se bazează pe metoda de ponderare a vârfului (filtrare în domeniul timp), explicată în ghidul menţionat la art. 13 din hotărâre, dar pot fi aplicate şi alte procedee verificate şi validate ştiinţific de evaluare a expunerii, cu condiţia ca acestea să ducă la rezultate comparabile şi aproximativ echivalente.
Nota B1-3: AL reprezintă valorile maxime calculate sau măsurate la nivelul poziţiei corpului lucrătorilor. Aceasta duce la o evaluare conservatoare a expunerii şi la respectarea automată a ELV în toate condiţiile de expunere neuniformă. Pentru simplificarea evaluării respectării valorilor-limită de expunere (ELV), desfăşurată potrivit prevederilor art. 10-18 din hotărâre, în condiţii specifice neuniforme, ghidul menţionat la art. 13 din hotărâre va prevedea criterii de calculare a mediei spaţiale a câmpurilor măsurate, pe baza dozimetriei stabilite. În cazul unei surse foarte localizate, situată la câţiva centimetri de corp, câmpul electric indus se determină pe baza dozimetriei, pentru fiecare caz în parte.
Nivelurile de declanşare a acţiunii (AL) pentru expunerea la câmpuri magnetice
AL joase (tabelul B2) sunt derivate, pentru frecvenţele mai mici de 400 Hz, din ELV pentru efecte senzoriale (tabelul A3) şi pentru frecvenţele mai mari de 400 Hz din ELV pentru efecte asupra sănătăţii pentru câmpul electric intern (tabelul A2).
AL înalte (tabelul B2) sunt derivate din ELV pentru efecte asupra sănătăţii pentru câmpul electric intern legate de stimularea electrică a ţesuturilor nervoase periferice şi autonome de la nivelul capului şi al trunchiului (tabelul A2). Respectarea AL înalte asigură faptul că nu sunt depăşite ELV pentru efecte asupra sănătăţii, dar este posibilă apariţia fosfenelor şi a unor modificări tranzitorii ale anumitor funcţii cerebrale, dacă expunerea la nivelul capului depăşeşte AL joase pentru expuneri de până la 400 Hz. În acest caz se aplică art. 25 din hotărâre.
AL pentru expunerea membrelor sunt derivate din ELV pentru efecte asupra sănătăţii pentru câmpul electric intern legate de stimularea electrică a ţesuturilor de la nivelul membrelor, luându-se în considerare faptul că, la nivelul membrelor, câmpul magnetic este cuplat mai slab decât la nivelul întregului corp.
Tabelul B2
AL pentru expunerea la câmpuri magnetice cu frecvenţe cuprinse între 1 Hz - 10 MHz

Gama de frecvenţe

Inducţia magnetică AL (B) joase [T] (RMS)

Inducţia magnetică AL (B) înalte [T] (RMS)

Inducţia magnetică AL pentru expunerea membrelor la un câmp magnetic localizat [T] (RMS)

1 <= f < 8 Hz

2,0 x 105/f2

3,0 x 105/f

9,0 x 105/f

8 <= f < 25 Hz

2,5 x 104/f

3,0 x 105/f

9,0 x 105/f

25 <= f < 300 Hz

1,0 x 103

3,0 x 105/f

9,0 x 105/f

300 Hz <= f < 3 kHz

3,0 x 105/f

3,0 x 105/f

9,0 x 105/f

3 kHz <= f <= 10 MHz

1,0 x 102

1,0 x 102

3,0 x 102

Nota B2-1: f este frecvenţa exprimată în hertzi (Hz).
Nota B2-2: Pentru câmpurile sinusoidale, AL joase şi AL înalte sunt valorile medii pătratice (RMS), care sunt egale cu valorile de vârf împărţite la 2. În cazul câmpurilor nonsinusoidale, evaluarea expunerii desfăşurată potrivit prevederilor art. 10-18 din hotărâre se bazează pe metoda de ponderare a vârfului (filtrare în domeniul timp), explicată în ghidul menţionat la art. 13 din hotărâre, dar pot fi aplicate şi alte procedee verificate şi validate ştiinţific de evaluare a expunerii, cu condiţia ca acestea să ducă la rezultate comparabile şi aproximativ echivalente.
Nota B2-3: AL pentru expunerea la câmpuri magnetice reprezintă valorile maxime la nivelul poziţiei corpului lucrătorilor. Aceasta duce la o evaluare conservatoare a expunerii şi la respectarea automată a ELV în toate condiţiile de expunere neuniformă. Pentru simplificarea evaluării respectării valorilor-limită de expunere (ELV), desfăşurată potrivit prevederilor art. 10-18 din hotărâre în condiţii specifice neuniforme, ghidul menţionat la art. 13 din hotărâre va prevedea criterii de calculare a mediei spaţiale a câmpurilor măsurate, pe baza dozimetriei stabilite. În cazul unei surse foarte localizate, situată la câţiva centimetri de corp, câmpul electric indus se determină pe baza dozimetriei, pentru fiecare caz în parte.
Tabelul B3
AL pentru curentul electric de contact IC

Frecvenţă

al(ic) curent electric de contact staţionar [mA] (RMS)

Până la 2,5 kHz

1,0

2,5 <= f < 100 kHz

0,4 f

100 kHz <= f <= 10 000 kHz

40

Nota B3-1: feste frecvenţa exprimată în kilohertzi (kHz).
Nivelurile de declanşare a acţiunii (AL) pentru inducţia magnetică a câmpurilor magnetice statice
Tabelul B4
AL pentru inducţia magnetică a câmpurilor magnetice statice

Pericole

AL(BO)

Interferenţa cu dispozitive implantate active, de exemplu stimulatoare cardiace

0,5 mT

Riscul de atracţie şi proiectare în câmpul magnetic marginal (fringe field) al surselor de câmp intens (> 100 mT)

3 mT

ANEXA nr. 3: EFECTELE TERMICE - Valori-limită de expunere şi niveluri de declanşare a acţiunii în gama de frecvenţe 100 kHz - 300 GHz
CAPITOLUL 1: A. Valori-limită de expunere (ELV)
ELV pentru efecte asupra sănătăţii pentru frecvenţe cuprinse între 100 kHz - 6 GHz (tabelul A1) sunt limite pentru energia şi puterea absorbite pe unitate de masă de ţesut corporal generate de expunerea la câmpuri electrice şi magnetice.
ELV pentru efecte senzoriale pentru frecvenţe cuprinse între 0,3 GHz - 6 GHz (tabelul A2) sunt limite pentru energia absorbită într-o masă redusă de ţesut de la nivelul capului în urma expunerii la câmpuri electromagnetice.
ELV pentru efecte asupra sănătăţii pentru frecvenţe de peste 6 GHz (tabelul A3) sunt limite pentru densitatea de putere a unei unde electromagnetice incidente pe suprafaţa corpului.
Tabelul A1
ELV pentru efecte asupra sănătăţii pentru expunerea la câmpuri electromagnetice cuprinse între 100 kHz - 6 GHz

ELV pentru efecte asupra sănătăţii

Valori SAR mediate pe orice perioadă de 6 minute

ELV legată de stresul termic la nivelul întregului corp ca medie a SAR în corp

0,4 Wkg-1

ELV legată de stresul termic localizat la nivelul capului şi trunchiului ca SAR localizată în corp

10 Wkg-1

ELV legată de stresul termic localizat la nivelul membrelor exprimat ca SAR localizată în membre

20 Wkg-1

Nota A1-1: Masa de ţesut pe care se mediază SAR localizat reprezintă oricare 10 g de ţesut contiguu. SAR maxim astfel obţinut trebuie să fie valoarea utilizată pentru estimarea expunerii. Cele 10 g de ţesut trebuie să fie o masă de ţesut contiguu cu proprietăţi electrice aproximativ omogene. În definirea masei de ţesut contiguu se recunoaşte că acest concept poate fi utilizat în calculul dozimetric, dar că poate prezenta dificultăţi în cazul măsurătorilor fizice directe. Se poate utiliza o geometrie simplă, cum ar fi o masă tisulară de formă cubică sau sferică.
ELV pentru efecte senzoriale de la 0,3 GHz la 6 GHz
Această ELV pentru efecte senzoriale (tabelul A2) este legată de evitarea efectelor auditive cauzate de expunerile capului la radiaţia pulsată de microunde.
Tabelul A2
ELV pentru efecte senzoriale pentru expunerea la câmpuri electromagnetice cuprinse între 0,3 GHz - 6 GHz

Gama de frecvenţe

Absorbţie de energie specifică localizată (SA)

0,3 <= f <= 6 GHz

10 mJkg-1

Nota A2-1: Masa luată în calcul pentru evaluarea SA medie este de 10 g ţesut.
Tabelul A3
ELV pentru efecte asupra sănătăţii pentru expunerea la câmpuri electromagnetice cuprinse între 6 GHz - 300 GHz

Gama de frecvenţe

ELV pentru efecte asupra sănătăţii legate de densitatea de putere

6 GHz <= f <= 300 GHz

50 Wm-2

Nota A3-1: Densitatea de putere este calculată ca medie pentru orice suprafaţă de 20 cm2 de zonă expusă. Valoarea medie a densităţilor spaţiale maxime de putere pentru 1 cm2 nu trebuie să depăşească de 20 de ori valoarea de 50 Wm-2. Densităţile de putere cuprinse între 6 şi 10 GHz trebuie calculate ca medie pentru orice perioadă de şase minute. Peste 10 GHz, densitatea de putere se calculează ca medie pentru orice perioadă de 68/f1,05 minute (unde f este frecvenţa exprimată în GHz) pentru a compensa scăderea progresivă a adâncimii de pătrundere odată cu creşterea frecvenţei.
CAPITOLUL 2: B. Nivelurile de declanşare a acţiunii (AL)
Următoarele mărimi fizice şi valori se utilizează pentru indicarea nivelurilor de declanşare a acţiunii (AL), a căror valoare se stabileşte pentru a asigura, printr-o evaluare simplificată, respectarea ELV pertinente sau pentru care trebuie luate una sau mai multe dintre măsurile menţionate la art. 19-29 din hotărâre:
- AL(E) pentru o intensitate a câmpului electric E a câmpului electric variabil în timp, aşa cum se specifică în tabelul B1;
- AL(B) pentru inducţia magnetică B a câmpului magnetic variabil în timp, aşa cum se specifică în tabelul B1;
- AL(S) pentru densitatea de putere a undelor electromagnetice, aşa cum se specifică în tabelul B1;
- AL(IC) pentru curentul electric de contact, aşa cum se specifică în tabelul B2;
- AL(IL) pentru curentul electric în membre, aşa cum se specifică în tabelul B2.
AL corespund valorilor de câmp calculate sau măsurate la locul de muncă în absenţa lucrătorului, ca valoare maximă la nivelul poziţiei corpului sau la nivelul unei anumite părţi specificate a corpului.
Nivelurile de declanşare a acţiunii (AL) pentru expunerea la câmpuri electrice şi magnetice
AL(E) şi AL(B) sunt derivate din SAR sau din ELV a densităţii de putere (tabelele A1 şi A3) pe baza pragurilor legate de efectele termice interne cauzate de expunerea la un câmp electric şi magnetic (extern).
Tabelul B1
AL pentru expunerea la câmpuri electrice şi magnetice cu frecvenţe cuprinse între 100 kHz - 300 GHz

Gama de frecvenţe

Intensitatea câmpului electric AL(E) [Vm-1] (RMS)

Inducţia magnetică AL (B) [T] (RMS)

Densitatea de putere AL(S) [Wm-2]

100 kHz <= f < 1 MHz

6,1 x 102

2,0 x 106/f

-

1 <= f < 10 MHz

6,1 x 108/f

2,0 x 106/f

-

10 <= f < 400 MHz

61

0,2

-

400 MHz <= f < 2 GHz

3 x 10-3 f1/2

1,0 x 10-5 f1/2

-

2 <= f < 6 GHz

1,4 x 102

4,5 x 10-1

-

6 <= f <= 300 GHz

1,4 x 102

4,5 x 10-1

50

Nota B1-1: f este frecvenţa exprimată în hertzi (Hz).
Nota B1-2: [AL(E)]2 şi [AL(B)]2 trebuie calculate ca medie pentru o perioadă de 6 minute. Pentru impulsuri RF, densitatea de putere de vârf mediată pe durata impulsului este de cel mult 1 000 de ori mai mare decât valoarea respectivă AL(S). Pentru câmpurile cu frecvenţe multiple, analiza se bazează pe însumare, după cum se explică în ghidul menţionat la art. 13 din hotărâre.
Nota B1-3: AL(E) şi AL(B) reprezintă valorile maxime calculate sau măsurate la nivelul poziţiei corpului lucrătorului. Aceasta duce la o evaluare conservatoare a expunerii şi la respectarea automată a ELV în toate condiţiile de expunere neuniformă. Pentru simplificarea evaluării respectării valorilor-limită de expunere (ELV), desfăşurată potrivit prevederilor art. 10-18 din hotărâre în condiţii specifice neuniforme, ghidul menţionat la art. 13 din hotărâre va prevedea criterii de calculare a mediei spaţiale a câmpurilor măsurate, pe baza dozimetriei stabilite. În cazul unei surse foarte localizate, situată la câţiva centimetri de corp, respectarea ELV se determină pe baza dozimetriei, pentru fiecare caz în parte.
Nota B1-4: Densitatea de putere este calculată ca medie pe orice suprafaţă de 20 cm2 de zonă expusă. Valoarea medie a densităţilor spaţiale maxime de putere pentru 1 cm2 nu trebuie să depăşească de 20 de ori valoarea de 50 Wm-2. Densităţile de putere cuprinse între 6 şi 10 GHz trebuie calculate ca medie pentru orice perioadă de 6 minute. Peste 10 GHz, densitatea de putere este calculată ca medie pentru orice perioadă de 68/f1,05 minute (unde f este frecvenţa exprimată în GHz) pentru a compensa scăderea progresivă a adâncimii de pătrundere odată cu creşterea frecvenţei.
Tabelul B2
AL pentru curenţi electrici de contact staţionari şi curenţi electrici induşi în orice membre

Gama de frecvenţe

Curent electric de contact staţionar AL(IC), [mA] (RMS)

Curent electric indus în orice membre AL(IL), [mA] (RMS)

100 kHz <= f < 10 MHz

40

-

10 MHz <= f <= 110 MHz

40

100

Nota B2-1: [AL(IL)]2 trebuie calculată ca medie pentru o perioadă de 6 minute.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 576 din data de 28 iulie 2016