DECIZIE nr. 769 din 10 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital

Augustin Zegrean

- preşedinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ştefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioniţa Cochinţu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare "Transilvania" - S.A. Braşov în Dosarul nr. 4.415/62/2014 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 835D/2015.
2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Angela Mare şi domnul avocat Titus Prescure, ambii cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 836D/2015 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, excepţie ridicată de aceeaşi autoare în Dosarul nr. 6.305/62/2014 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă.
4. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Angela Mare, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public şi părţile prezente arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor.
6. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 836D/2015 la Dosarul nr. 835D/2015, care este primul înregistrat.
7. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosarele cauzelor, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus un set de înscrisuri prin care solicită admiterea acesteia.
8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorilor aleşi prezenţi. Doamna avocat Angela Mare susţine admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi să se constate că prevederile art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital sunt neconstituţionale prin raportare la art. 53 din Constituţie. În aceste sens arată că, în ceea ce priveşte votul exprimat în cadrul Adunării generale a acţionarilor, atât cele de tip închis, cât, mai ales, cele de tip deschis, respectiv cele tranzacţionate pe piaţa de capital, pentru rezoluţii de pe ordinea de zi, se impune dreptul absolut la secretul modalităţii în care acţionarul votează cu privire la acele puncte de pe ordinea de zi. Consideră că acesta este un drept absolut, care protejează acţionarul de orice influenţe ce pot veni din partea conducerii societăţii sau din partea unor terţe persoane, drept care nu cunoaşte derogări nici în legislaţia naţională şi nici în cea europeană. Însă, cât priveşte votul prin corespondenţă, în componenta sa reglementată în mod special prin prevederile criticate, arată că acestea stabilesc, la procedurile pe care societatea trebuie să le adopte, posibilitatea şi chiar obligaţia stabilirii unui secretariat, care deschide şi totalizează aceste voturi, moment în care se realizează o desecretizare a votului exprimat de către acţionari, ceea ce este de natură a duce, de fapt, la o restrângere a dreptului la secretul absolut al votului întrucât, membrii acestui secretariat vor cunoaşte şi vor deconspira modalitatea în care un acţionar a votat, ajungându-se, practic, la un vot public. În acest context menţionează că trebuie evitată confuzia între obligaţia de confidenţialitate, situaţie în care, dacă aceasta este încălcată, cel mult atrage răspunderea patrimonială a celor care fac parte din comisie, şi dreptul la un vot secret, drept recunoscut, în mod absolut, pentru toţi acţionarii. În final, apreciază că, analizat din perspectiva raţiunii pentru care a fost instituit votul secret, se aduce o restrângere nejustificată de niciunul din considerentele prevăzute de art. 53 din Constituţie, exercitabil strict în cadrul şedinţelor Adunării generale a acţionarilor. Solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că nu există nicio justificare de interes public, nicio proporţionalitate care să justifice o inegalitate juridică dintre categoriile de acţionari care votează în cadrul Adunării generale a acţionarilor şi nu există nicio reglementare de nivel constituţional care să permită o astfel de derogare în procedura de vot, care să permită o înfrângere a prevederilor constituţionale ale art. 53.
9. Domnul judecător Petre Lăzăroiu, cu încuviinţarea preşedintelui Curţii Constituţionale şi în temeiul art. 216 alin. (5) din Codul de procedură civilă, adresează doamnei avocat întrebarea cu privire la invocarea art. 53 din Constituţie, respectiv care este dreptul fundamental pretins a fi încălcat, respectiv la ce articol din Constituţie se raportează, şi ce interes are să invoce neconstituţionalitatea acestor prevederi având în vedere că, potrivit tezei a doua din prevederile criticate, aveau obligaţia să asigure măsurile cuprinse în prevederile criticate.
10. Răspunzând întrebării adresate, doamna avocat arată că prin concluziile scrise a fost menţionat art. 16 din Constituţie, cu referire la inegalitatea juridică între acţionari, iar, cu referire strică la ceea ce înseamnă dreptul încălcat, acesta este fundamentat prin prevederi legale şi nu de nivel constituţional, iar în ceea ce priveşte interesul arată că au obligaţia legală de a asigura şi întocmi procedurile.
11. În continuare, având cuvântul, domnul avocat Titus Prescure arată că, în ceea ce priveşte cauza, acesta se află la primul termen de judecată, iar în măsura în care procedura de drept comun se poate aplica şi în faţa Curţii Constituţionale, solicită adăugarea unui nou temei de neconstituţionalitate, respectiv art. 28 din Constituţie referitor la secretul corespondenţei. Astfel, consideră că prevederile criticate sunt neconstituţionale, întrucât prin teza a doua a alin. (9) al art. 243 Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital se dă dreptul comisiei să deconspire votul, astfel că secretul votului, respectiv al corespondenţei nu mai este respectat, arătând, totodată, că prin concluziile scrise, depuse la dosarul cauzei, prin fax, a detaliat aceste aspecte. Aşadar, susţine că, în condiţiile date, nu se poate asigura secretul votului, context în care a fost şi preocuparea societăţii, respectiv a organizatorului adunărilor generale, de a nu crea posibilitatea votului prin corespondenţă, atunci când este necesar ca votul să fie secret. În acest sens, a fost avută în vedere, ca model, legea votului prin corespondenţă (cu privire la votul politic), astfel că acel model de procedură poate fi utilizat în vederea unei reglementări viitoare care să asigure în mod perfect secretul votului şi în ceea ce priveşte procedura de vot contestată în speţa de faţă. În aceste condiţii, pe de o parte, făcând testul de proporţionalitate, arată că nu se justifică necesitatea intervenţiei legislative (putându-se elabora proceduri care să asigure secretul votului), nefiind adecvată situaţiei concrete şi nu este proporţională cu scopul urmărit de legiuitor. Pe de altă parte, având în vedere un istoric al acestei reglementări, menţionează că, în materie, există Directiva 2007/36/CE din 11 iulie 2007 a Parlamentului European şi a Consiliului privind exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor în cadrul societăţilor comerciale cotate la bursă, care prevede că statele membre vor permite societăţilor să asigure votul prin corespondenţă înainte de ţinerea adunării generale. Aşadar, exercitarea votului prin corespondenţă nu va fi supusă niciunei constrângeri, decât celei privind identificarea acţionarilor, or prevederile criticate nu reflectă cele statuate în directivă. De altfel, arată că se transferă obligaţia de a reglementa această procedură societăţilor, or, înainte de modificările legislative survenite în materie, această obligaţie era în sarcina Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. În final, consideră că argumentele prezentate sunt suficiente pentru a se constata că prevederile criticate sunt neconstituţionale.
12. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că dispoziţiile art. 53 din Constituţie stabilesc condiţiile şi limitele privind restrângerea unor drepturi şi libertăţi şi are în vedere drepturile şi libertăţile fundamentale înscrise în titlul II cap. II prevăzute de Constituţie, şi nu alte drepturi. Referitor la instituirea unei situaţii discriminatorii şi de inegalitate între acţionarii prezenţi în adunarea generală şi cei care nu sunt prezenţi şi votează prin corespondenţă, arată că principiul egalităţii îşi găseşte aplicabilitatea când părţile se află în situaţii similare sau egale, aspect care nu se regăseşte în speţa de faţă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
13. Prin încheierile din 14 aprilie 2015, pronunţate în dosarele nr. 4.415/62/2014 şi nr. 6.305/62/2014, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare "Transilvania" - S.A. Braşov în cauze având ca obiect soluţionarea acţiunilor de anulare a hotărârii adunării generale a acţionarilor, aflate în stadiul procesual al apelului.
14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital sunt neconstituţionale în raport cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie, în măsura în care afectează dreptul acţionarilor la exercitarea votului secret prin corespondenţă, respectiv asigurarea secretului absolut al votului exprimat prin corespondenţă.
15. Se consideră că textul criticat aduce o îngrădire nejustificată de niciunul dintre considerentele avute în vedere de prevederile constituţionale ale art. 53 dreptului de vot, mai exact componentei privitoare la desecretizarea votului către membrii secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete. Astfel, se consideră că prin modalitatea în care este redactat art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 se instituie o situaţie discriminatorie şi de inegalitate între acţionarii prezenţi în adunarea generală a acţionarilor şi acţionarii care nu sunt prezenţi şi votează prin corespondenţă, în cazul acestora fiind înfrântă componenta privind asigurarea secretului absolut al votului prin corespondenţă. Or, secretul votului este conceput ca măsură de protecţie absolută a acţionarului cu drept de vot împotriva oricăror tendinţe de influenţare a modalităţii de vot, în special prin presiunea ce poate fi exercitată asupra acţionarilor în scopul determinării unei anumite opţiuni în cadrul adunării generale a acţionarilor. Astfel, secretul votului impune societăţii conceperea anumitor proceduri de vot care să împiedice orice legătură anterioară, concomitentă, dar şi ulterioară între persoana acţionarului votant şi opţiunea sa de vot exprimată în cadrul adunării generale a acţionarilor, cu privire la măsurile de pe ordinea de zi pentru care, cu titlu imperativ, atât Legea societăţilor nr. 31/1990, cât şi Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital instituie obligativitatea votului secret.
16. Aşadar, secretul votului impune necesitatea ca modalitatea de vot să fie cunoscută exclusiv de către acţionarul ce a votat. Or, prin instituirea în sarcina societăţii a obligaţiei conceperii unor proceduri de vot prin corespondenţă, care conduc în final la deconspirarea modalităţii în care acţionarii au votat, este evident faptul că se aduce atingere dreptului la un vot secret chiar în substanţa sa, deconspirarea în sine având drept consecinţă inexistenţa secretului cu privire la modalitatea de vot.
17. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă opinează că norma înscrisă în art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital nu este în dezacord cu dispoziţiile constituţionale ale art. 53, întrucât aceste prevederi constituţionale au ca domeniu de aplicare numai drepturile şi libertăţile fundamentale reglementate de Constituţie în titlul II cap. II - Drepturile şi libertăţile fundamentale, nu şi un drept subiectiv, cum este cel menţionat în prevederile criticate, al acţionarilor de a vota secret, prin corespondenţă.
18. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile părţilor prezente, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care are următorul cuprins: "Societăţile au obligaţia să întocmească proceduri care să dea acţionarilor posibilitatea de a vota prin corespondenţă, înainte de adunarea generală. În cazul în care pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor se află rezoluţii care necesită votul secret, votul prin corespondenţă va fi exprimat prin mijloace care nu permit deconspirarea acestuia decât membrilor secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete exprimate şi numai în momentul în care sunt cunoscute şi celelalte voturi exprimate în secret de acţionarii prezenţi sau de reprezentanţii acţionarilor care participă la şedinţă".
22. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, astfel cum reiese din dosarului cauzei, pe de o parte, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu a aplicat dispoziţiile legale criticate, respectiv nu a întocmit buletine de vot secret prin corespondenţă pe care să le pună la dispoziţia acţionarilor reclamanţi şi nu a instituit nici proceduri în sensul celor prevăzute de art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital. Or, tocmai pentru acest aspect a fost contestată de către unii acţionari Hotărârea Adunării generale ordinare a acţionarilor a Societăţii de Investiţii Financiare "Transilvania" - S.A. din data de 11 august 2014, care formează obiectul acţiunii pe rolul instanţelor de judecată.
24. Pe de altă parte, vicierea secretului votului prin corespondenţă sau chiar lipsa îndeplinirii unor proceduri care să asigure secretul votului, respectiv a unor proceduri care nu ar putea permite deconspirarea modalităţii de vot către membrii secretariatului însărcinat cu numărarea voturilor secrete exprimate, ar putea fi invocată de acţionarii care utilizează această procedură, şi nu de societatea care este obligată, în virtutea legii, să stabilească procedurile prevăzute prin prevederile criticate.
25. Curtea reţine că, în esenţă, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Societatea de Investiţii Financiare "Transilvania" - S.A. Braşov consideră că textul criticat este "neconstituţional în raport cu dispoziţiile art. 53 din Constituţia României, în măsura în care, pe de o parte, se poate observa afectarea dreptului acţionarilor la exercitarea votului secret prin corespondenţă, iar, pe de cealaltă parte, prin modalitatea în care este reglementată procedura votului secret prin corespondenţă, apare ca evidentă afectarea dreptului acţionarilor la asigurarea secretului absolut al votului exprimat prin corespondenţă".
26. Astfel, din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese că întreaga construcţie a criticilor aduse textului art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital este bazată pe o eventuală afectare a dreptului acţionarilor la exercitarea votului secret prin corespondenţă, respectiv a imposibilităţii asigurării secretului absolut al votului exprimat de acţionari prin corespondenţă, ceea ce contravine, în opinia autoarei, dispoziţiilor art. 53 din Constituţie.
27. Faţă de această critică, respectiv pretinsa contradicţie a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 cu prevederile art. 53 din Constituţie, Curtea observă că, astfel cum a statuat constant în jurisprudenţa sa, spre exemplu prin Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, invocarea prevederilor constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi nu poate fi reţinută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituţionale care consacră drepturi sau libertăţi fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în cap. II - Drepturile şi libertăţile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale - din Constituţie. Or, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu menţionează, în concret, care este dreptul fundamental pretins a fi încălcat sau sub protecţia cărei prevederi constituţionale intră dreptul acţionarilor la exercitarea votului secret prin corespondenţă, respectiv asigurarea secretului absolut al votului acţionarilor exprimat prin corespondenţă.
28. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004, în raport cu prevederile art. 53 din Constituţie, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
29. În ceea ce priveşte menţionarea prin notele scrise sau prin susţinerile în faţa instanţei de contencios constituţional, respectiv adăugarea şi a altor temeiuri constituţionale în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit jurisprudenţei sale constante, spre exemplu Decizia nr. 1.069 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 7 septembrie 2011, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi. Prin urmare, invocarea în faţa Curţii şi a altor temeiuri de neconstituţionalitate decât cele arătate prin ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată, în speţă, invocarea art. 16 şi art. 28 din Constituţie, temeiuri care nu au fost reţinute în încheierea de sesizare pronunţată de instanţa judecătorească, este inadmisibilă.
30. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 243 alin. (9) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Societatea de Investiţii Financiare "Transilvania" - S.A. Braşov în dosarele nr. 4.415/62/2014 şi nr. 6.305/62/2014 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 10 noiembrie 2015.
-****-

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 34 din data de 18 ianuarie 2016